Un nou magazin universal. Asta anunța presa comunistă în noiembrie 1975, atunci când primăria a predat către constructor terenul din Piața Unirii. Și atunci tot Piața Unirii se numea, însă locul era departe de a arăta la fel ca acum.
Lucrările la fundație au început în acel an, la mijlocul lui noiembrie, iar magazinul urma, după planurile de atunci, să fie dat în folosință în semestrul I al anului 1977. În realitate, însă, a fost inaugurat de Crăciun, sau Moș Gerilă, în iarna lui 78, aproape doi ani mai târziu.
Constructori plătiți cu 3.500 de lei pe lună
Structura era de 5 etaje și demisol, cu un total de opt mii de metri pătrați.
”Accesul cumpărătorilor va fi asigurat, alături de scările obișnuite, de un lift și scări rulante. Repartizarea pe raioane se va face, conform proiectului, astfel: la demisol va funcționa un magazin alimentar cu autoservire, în care se pot achiziționa și articole de menaj; la parter — articole electrice și electronice, marochinărie și articole de galanterie; etajul I — rezervat pentru articole destinate copiilor; etajul II — articole pentru dame; etajul III — îmbrăcăminte pentru bărbați; etajul IV — artă decorativă, covoare și alte articole”, scria Tribuna în 1975.
După trei ani se semnala că magazinul încă nu e gata, deși s-au depășit două termene, deja. Era septembrie 1978.
”Ce bine-ar fi...“, era titlul articolului. ”Dacă noul magazin universal „Dumbrava“ din Sibiu va fi terminat până la finele acestui an — după ce alte două termene au fost de mult uitate — sibienii s-ar bucura să-și poată face aici cumpărăturile pentru sărbătorile de iarnă”, scria un articol din Tribuna.
Dintr-un reportaj, câteva luni mai târziu, aflăm cât câștiga un constructor în acea perioadă: în medie, 3.500 de lei pe lună.
”Soția lucrează tot la noi la I.C.M.J. E vopsitoare. Acum lucrează chiar aici, la magazin. Programul zilnic? La 5.30 scularea. La șase fără zece suntem cu băiatul la grădiniță. La 6.30 eu și soția ne aflăm aici. Începe lucrul. Fetița e mai mare, în clasa a II-a. Când vine de la școală, la 12, o vecină îi încălzește mâncarea. Eu, unde servesc masa? Aici, la șantier, la vestiare. Mâncăm din geantă, cum se spune. Am încercat de câteva ori și la cantină, dar m-am lăsat. Ia prea mult timp. Astfel ar fi mai bine. E mâncare caldă.
Locuim deocamdată în două camere, confort III, în Hipodrom III, dar sper să petrec Anul Nou în locuință nouă. Mi-am cumpărat apartament cu trei camere, în Vasile Aaron”, povestea un maistru de pe șantierul noului magazin.
Era încă perioada în care în presă puteau apărea și lucruri negative.
”De ce merge treaba greu în construcții? După părerea mea, fiindcă lipsește mica mecanizare. Or fi lipsind și altele. Pe mine asta mă doare. De când știu, mozaicul se finisează manual. Și am văzut o mașină care lucrează cu zece lucrători buni””, explica el.
Cibinium, nu Dumbrava
În trei scrisori separate, apărute în presa vremii, se cerea ca numele magazinului să fie Cedonia, nu ”Dumbrava”, așa cum se zvonea deja că se va numi.
”Tovarășe redactor șef, subsemnatul Sfercoci Ioan, domiciliat în Sibiu, str. Moscova nr. 6, mă adresez redacției „Tribuna Sibiului“ cu următoarea propunere: în scurt timp se va da în folosință marele magazin ultramodern din Piața hotelului Continental — care sunt sigur că va face cinste frumosului nostru municipiu.
Din informații am simțit că numele acestui supermagazin a fost deja fixat: „Dumbrava“.
Pentru a reactualiza unele denumiri istorice, specifice, propun să i se dea denumirea de „Cibinium“.
În sprijinul acestei propuneri vin cu denumirile unor asemenea magazine din alte orașe ca Deva, Arad etc. Cred că din multe puncte de vedere denumirea de „Cibinium“ ar fi mai indicată. De altfel, denumirea „Dumbrava“ mai poartă în Sibiu o întreprindere industrială, complexul comercial de pe Calea Poplăcii etc.
Cu mulțumiri tovărășești, I. Sfercoci”, se preciza într-o scrisoare. O altă propunere apărută în ziarele de atunci era ca magazinul să se numească Cedonia.

Clădire ”realizată într-un stil gotic original”
În luna decembrie 1978, ”Dumbrava”, ”o premieră a comerțului sibian”, se deschidea oficial.
„Peste 30 de magazine, de mărimea vechiului «Universal», se regăsesc în impunătorul edificiu comercial“, spunea Constantin Boietiu, directorul I.C.S. Mărfuri Industriale Sibiu.
”Noua construcție, rod al colaborării fructuoase a specialiștilor de la IPROCOM București și Centrul de proiectare al județului Sibiu, este realizată într-un stil gotic original și întregește în mod armonios ansamblul arhitectonic al vechii și, totodată, noii piețe a Unirii.
Concepută în 5 nivele (subsol, parter și trei etaje), într-o suprafață totală de 12.400 mp, din care 8.900 m.p. suprafață utilă, construcția echivalează cu întreg spațiul comercial de textile-încălțăminte al magazinelor de pe b-dul N. Bălcescu și P-ța Republicii, la un loc.
Organizat în 34 de raioane, noul magazin funcționează pe sistem de autoservire, asigurând cumpărătorilor accesul direct la mărfuri în toate raioanele, cu excepția celor ce desfac articole mărunte și care necesită informații de specialitate suplimentare.
Valoarea mărfurilor ce se vor desface în anul 1979 în noul magazin va echivala cu valoarea totală a mărfurilor vândute de I.C.S. Mărfuri Industriale în municipiul Sibiu în anul 1968”, se estima atunci.
”Menționăm faptul că mobilierul dintr-o serie de raioane, prin concepție și realizare, este unicat în sistemul marilor magazine universale din țară.
Printr-o perfectă îmbinare a trei factori de o deosebită importanță în realizarea construcțiilor de acest fel — concepția propriu-zisă a clădirii, a mobilierului și modul de aranjare a produselor — din orice unghi sunt privite standurile cu mărfuri, cumpărătorului i se creează o imagine de armonie.
Magazinul dispune de o stație de amplificare care va informa, în mod sistematic, publicul cumpărător asupra mărfurilor de ultimă oră ce vor putea fi procurate din diversele raioane, va oferi și alte informații utilitare și, firește, muzică.
Pentru personalul muncii ce deservește magazinul, care numără circa 350 de oameni, proiectanții au avut în vedere construcția unor grupuri sociale la fiecare nivel (garderobe mobilate, dușuri cu apă caldă și rece). În vederea asigurării unei servicii ireproșabile, la nivelul exigențelor actuale ale cumpărătorilor, personalul a fost selectat dintre cei mai buni vânzători din rețeaua de comerț a municipiului și pregătit special în acest scop”, se preciza în articolul semnat de Angela Chițu și Nicolae Blaga.
Peste 250.000 vizitatori în 3 zile
Deja în ianuarie 1979 se anunțau vânzări record.
”La magazinul universal „DUMBRAVA“ din Sibiu, în primele trei zile de la deschidere (29, 30 și 31 decembrie 1978) s-au vândut mărfuri în valoare de aproape 8 milioane lei, echivalentul valorii mărfurilor vândute de 100 de magazine în 4 zile din luna decembrie, considerată lună de vârf. Cele mai solicitate raioane au fost: confecții femei, încălțăminte femei, țesături bumbac și confecții bărbați.
„În aceste trei zile — afirma șeful magazinului, Ioan Pampu — s-au perindat prin diverse raioane nu mai puțin de 85.000 cumpărători și peste 250.000 vizitatori. Se prevede ca, în decurs de o săptămână, numărul vizitatorilor să echivaleze cu cel al populației județului la ora actual㔓, se preciza atunci.
”Comerțul modern” din 1979 anunța că magazinul va vinde în anul următor mărfuri în valoare de 293,8 milioane de lei, realizându-se un profit de 5,96 milioane de lei.
În 1986, Ioan Cernea, șef complex comercial „Dumbrava“ Sibiu explica faptul că cele 31 de raioane ale magazinului (fără sectorul alimentar) erau vizitate de 25–30 de mii de posibili cumpărători, realizându-se vânzări în jur de un milion de lei.
„Recordul“ de vânzări al anului a fost ziua de 23.XII., când s-au realizat încasări de 2,296 milioane lei. Avem o deviză în magazin pe care doresc să o transmit cu acest prilej tuturor celor ce vor citi aceste rânduri: „Dacă ați trecut pragul magazinului „Dumbrava“, vă mulțumim!“”, anunța directorul.

”În momentul în care ne va cădea tavanul în cap de la atâta umezeală se vor trezi și cei de sus să vină cu reparațiile”
După Revoluția din 1989, starea financiară a magazinului s-a agravat rapid. În 1994, Evenimentul Sibian scris că aici nemulțumirile se țin lanț.
”Pornind de la salarii și până la condițiile în care vânzătoarele își desfășoară activitatea, necazurile sunt din ce în ce mai mari. În urma a câtorva ședințe nemulțumirea vânzătoarelor a crescut”, scria ziarul.
„Toate nemulțumirile pleacă de la liderul nostru sindical. Acesta, de când l-am ales, nu a ridicat nici măcar un deget pentru noi. Acum, după sărbători, când practic vânzarea este cea mai slabă, nouă ne-a ridicat planul la o sumă imposibil de realizat. De exemplu aceeași marfă pe care o am eu este vândută în cel puțin cinci raioane din acest magazin. Dar pentru fiecare raion se cere un plan de 12 milioane de lei. Pe lângă toate acestea planul este mult mai mare decât stocul. La capitolul salarii stăm mai mult decât prost. Sunt raioane în care, mai mult de o jumătate de an, oamenii s-au dus acasă cu 10.000 de lei lichidare și sunt raioane la care iau 150.000 de lei. S-ar spune că nu ne facem datoria, dar nu putem obliga clienții să cumpere o marfă care este și scumpă și, să ne scuze cei care se simt cu musca pe căciulă, dar nici de calitate nu este.
La toate acestea se adaugă și faptul că nu avem ambalaje. Dăm ciorapi și lenjerie de corp fără să o împachetăm în nimic. Mai sunt probleme și cu transportul de marfă. După ce că ne aducem noi de cele mai multe ori marfa, se bagă la salariu 150.000 de lei cheltuieli generale.
Marfa o aducem cu propriile mașini, dar bani pentru benzină nu vedem. Condițiile în care ne desfășurăm activitatea sunt așa cum le poate vedea oricine. De doi ani nu pică apa în cap — o adunăm cu mătura și fărașul.
Geamurile sunt sparte pe la colțuri, crăpate, deci nu oferă niciun pic de protecție. Anul acesta am avut noroc cu vremea, că de nu înghețam la serviciu. Ni s-a spus de nenumărate ori că se va repara, dar nu se vede nici o mișcare. Probabil în momentul în care ne va cădea tavanul în cap de la atâta umezeală se vor trezi și cei de sus să vină cu reparațiile, ca bani pentru așa-zisele modificări au știut să ne ia din beneficiul nostru“, spunea vânzătoarea.
Pe scurt, vânzătoarele de la raioanele „Pălării“, „Lenjerie femei, bărbați, copii“, „Articole de sport“ era intrigate de faptul că ele au un plan practic imposibil de realizat acum, la început de an, când nu se prea face vânzare.
Cei de la raionul „Electrice“, „Aparate electrice și de uz casnic“, „Stofe“, „Articole de parfumerie“ sunt foarte invidiați de colegii lor deoarece își pot îndeplini foarte lesne planul.
„Prin vânzarea unui televizor, spre exemplu, sau a unui aparat electric de uz casnic, deja ai un plan de un milion de lei. Dar noi, până strângem un milion, ne cântă cucii în cap“, afirma nervoasă, vânzătoarea de la raionul „Lenjerie pentru copii“.
Magazinul aparținea de societatea Cometex, iar în timp problemele s-au accentuat.
”Pile” la prefectură pentru puțin gaz
Ziarul Rondul scria în iarna lui 1995 că subprefectul de atunci al județului, a obținut ”cote de gaz pentru magazinul Dumbrava“.
”În urma insistențelor subprefectului Constantin I. Cioniu, ROMGAZ a aprobat alocarea cotei de gaz pentru cele două cazane ALPHA 41X-40, montate în locul celor trei cazane CHAPEE, pentru care „COMETEX“ avusese aprobată cota de gaz. În această situație nou creată, directorul societății, dl. Constantin Boeriu, ne-a declarat, în exclusivitate: „Astăzi (ieri, n.r.) am trimis un delegat la Mediaș, pentru a ridica avizul centralei ROMGAZ și sperăm ca până la sfârșitul anului să punem în funcțiune încălzirea magazinului“”, se preciza în articol.
În 1996, Tribuna scria despre situația dezolantă în care se afla magazinul.
”Magazinul „Dumbrava” a fost unitatea reprezentativă a comerțului sibian. Astăzi, oricâtă bunăvoință am avea, atât noi cât și cumpărătorii, nu o mai putem numi astfel. Desuetudinea, indiferența, comoditatea cu care este practicat actul comercial în raioanele acestui magazin vorbesc de la sine despre slaba implicare a factorilor de decizie în impulsionarea activităților din această mare unitate comercială a Sibiului.
Rafturile goale, lipsa de solicitudine a unor vânzători alungă, pur și simplu, și pe puținii cumpărători care intră aici. Păcat, fiindcă unitatea dispunea de specialiști de marcă ai comerțului sibian. Unii dintre ei au plecat, alții s-au simțit încorsetați de „proasta politică comercială“ promovată de fosta conducere a SC „COMETEX“ SA”, scria ziarul.
Parterul magazinului era ocupat atunci prin contracte de asociere de firmele „Opel“, „Panasonic“, „Konica“, „Oro Italia“, „Pepsi Cola“ și „Casa de schimb“. La etajul I – „Moda Italiana“ și un birou pentru „ștampile“: La etajul II – firma „Tandina“ și o „expoziție de mobilă” aparținând liderului sindical al societății. La etajul III al magazinului „Dumbrava“ a fost dezafectat (mai bine zis, scos din circuitul comercial) încă din vara lui 1994. Acest fapt a diminuat cu cel puțin 50 milioane lei cifra de afaceri lunare a magazinului.

Aurel Muntean: ”Ca să o zic pe aia dreaptă, dacă nu-mi erai prieten, nici nu stăteam de vorbă”
Tot Tribuna anunța în 1998 că omul de afaceri sibian Aurel Muntean (foto sus) a cumpărat 25% din acțiunile Cometex, proprietara magazinului.
”Crezi că este o investiție rentabilă?”, îl întreba reporterul pe omul de afaceri.
”Nu pot băga mâna în foc, dar încercarea moarte n-are. Vorba olteanului: câștigi, pierzi, comerciant te numești. Aici, deși societatea nu stă pe roze, nu se pune problema disponibilizării de personal. Dimpotrivă, celor care doresc să aibă mai multă independență, suntem dispuși să le oferim magazinele spre gestionare. Mi se pare o chestiune de moralitate să-i dai magazinul unui comerciant care lucrează de 20–30 de ani acolo. În București am făcut acest lucru și a fost în beneficiul tuturor.
Întrebat de proiecte, Aurel Munteanu a scurtat dialogul: ”Dacă ți-aș spune, mi-aș tăia craca de sub picioare. În afaceri este bine să fii discret. Ca să o zic pe aia dreaptă, dacă nu-mi erai prieten, nici nu stăteam de vorbă”.
Cometex SA, societatea care a continuat să administreze ”Dumbrava”, a avut la finalul anului 2024 5,54 de milioane de lei cifră de afaceri și un profit net de 2,69 de milioane de lei. Compania doar închiriază spațiile din magazin, astfel că pentru această afacere sunt suficienți 4 angajați. Numărul persoanelor angajate pe această societate a variat din 2010 încoace de la cel mult 9 persoane, în anii 2010, la doar 3, în perioada 2020 – 2023.
Aurel – Eugen Muntean are în această societate o cotă de 97,06%, în timp ce Carmen Muntean are 0,10%. Compania este la rândul ei acționar la o sumedenie de societăți, printre care EMAT SA, Poiana ASTRAL, Hotel Carpați Turism, Minerva – Galeriile Comerciale, Galeriile Victoria SA, Împăratul Romanilor și Aurelius Împăratul Romanilor.
Administratori ai companiei sunt Gheorghe Popa, Marius Rebegel și Radu Scutea.
Săptămâna trecută, Turnul Sfatului scria de noile transformări de aici.
Citește șI:
Sursa foto: Tribuna (via Arcanum) și Arhiva Turnul Sfatului
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 3936


Ultimele comentarii
Acum 23 minute
Ăștia cu clase cât trenul și carnet luat pe...
Acum 49 minute
Un cititor
Acum 49 minute
Alzara 1918
Acum 52 minute
1
Acum 1 oră
Centralul