Asociația Energia Inteligentă avertizează: Motorina ar putea ajunge la 16,8 lei. Dumitru Chisăliță: „Greul abia începe”

România se confruntă cu o perspectivă economică sumbră, avertizează directorul Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Într-o analiză detaliată privind consecințele economice ale războiului din Orientul Mijlociu, Chisăliță prognozează că, într-un scenariu pesimist, prețul motorinei la pompă ar putea atinge 16,8 lei pe litru în doar trei luni.

Acesta subliniază că „greul abia începe” și critică vehement o serie de decizii politice pe care le consideră „hazardate”, capabile să transforme o criză de preț într-un „dezastru economic”.

În acest context, AEI propune un pla național de acțiune, pentru reducerea impactului creșterii prețului la motorină

”Guvernul nu ar trebui să încerce să „bată piața”, ci să facă 3 lucruri simultan: să amortizeze șocul imediat, să protejeze sectoarele critice și să reducă dependența structurală de motorină. România pornește de la un context în care prețul mediu la pompă pentru motorină este 8,69 lei/l în 08.03.2026”, transmite Dumitru Chisăliță.

Șocul energetic global va afecta România. ”Stocurile comerciale de țiței și motorină se reduc rapid”

Analiza AEI pornește de la o realitate dură a pieței petroliere globale, profund afectată de conflictul din Orientul Mijlociu.

„Stocurile comerciale de țiței și motorină se reduc rapid. Strâmtoarea Ormuz este blocată. Țările din Golf își opresc producția,” explică Chisăliță.

Capacitatea Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a compensa acest deficit este limitată, deoarece mare parte din țițeiul suplimentar ar proveni tot din regiunea aflată în blocaj. Directorul AEI atrage atenția și asupra așa-ziselor „stocuri strategice”, pe care le consideră „relativ greu de folosit într-o criză reală și prelungită”.

Peste acest șoc energetic global, Chisăliță identifică un „val de decizii politice hazardate” care pot agrava situația în România:

Plafonarea prețurilor la produse petroliere: „Este una dintre cele mai proaste idei posibile,” afirmă Chisăliță. Experiența internațională arată că plafonarea duce la dispariția produsului de pe piață și la penurie, nu la prețuri mai mici. Într-un astfel de scenariu, „în două săptămâni penuria ar începe să se arate în benzinăriile din România.”

Folosirea stocurilor strategice pentru a scădea prețurile: Această decizie este considerată „extrem de periculoasă”. Stocurile strategice sunt concepute pentru situații de urgență majoră, nu pentru „cosmetizarea prețurilor la pompă”. Consumarea lor acum, într-un moment de instabilitate globală, ar distruge „ultima plasă de siguranță” a țării.

Refuzul statului de a reduce accizele: Chisăliță subliniază că accizele reprezintă exact „componenta fiscală care apasă direct pe preț”. El avertizează că realitatea este atât de dură încât, chiar și eliminând complet accizele într-un scenariu pesimist, impactul total asupra prețului ar fi tot mai mare decât nivelul din 2025.

„Combinația dintre șocul energetic global și reflexele populiste ale guvernării poate transforma rapid o criză de preț într-o criză de aprovizionare,” conchide directorul AEI.

Cât de mult și cât de repede se va scumpi motorina?

Conform analizei AEI, pentru România, întrebarea nu mai este „dacă motorina se va scumpi”, ci „cât de repede și cât de mult”. Scenariile estimate pentru prețul motorinei la pompă, la stațiile din România, după trei luni de conflict, sunt următoarele:

Pesimist: 16,8 lei/litru (creștere de 94% față de 9 martie 2026)

Mediu: 15,1 lei/litru (creștere de 75%)

Optimist: 11,5 lei/litru (creștere de 33%)

Prețul la pompă al motorinei în România este influențat de o serie de variabile structurale interconectate, explică Chisăliță.

În primul rând, este vorba de evoluția țițeiului Brent, referința globală pentru petrolul brut.

În weekendul de 7-8 martie, prețul Brent a depășit 100 de dolari pe baril, o creștere de până la 15%, pe fondul reducerii producției în Orientul Mijlociu și a blocării Strâmtorii Hormuz. Scenariul pesimist pentru Brent indică 180 USD/baril, ceea ce ar genera „inflație energetică globală și presiune puternică asupra tuturor combustibililor.”

O altă componentă se referă la rafinare. Marjele de rafinare pentru motorină (gasoil) reflectă costul de transformare a țițeiului în produse rafinate. Se mai adaugă apoi costurile logistice și cererea sezonieră, care influențează prețurile la nivel regional. Urmează apoi cursul USD/RON. Aici, orice depreciere a leului în raport cu dolarul american, în care se tranzacționează țițeiul, se traduce prin prețuri mai mari în lei.

Ultimul nivel: taxele și accizele din România.

Există o corelație directă între aceste elemente, explică Chisăliță.

O creștere cu 10% a prețului Brent se traduce printr-o creștere de 12-15% a prețului motorinei în hub-ul european ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp) și, ulterior, printr-o creștere de 8-10% a prețului motorinei la pompă în România. Motorina este, în general, mai volatilă decât benzina datorită cererii industriale și logistice mai mari, stocurilor mai reduse și fluctuațiilor mai puternice ale marjelor de rafinare.

Piața petrolului rămâne extrem de volatilă, concluzionează directorul AEI, iar semnalele actuale indică o probabilitate ridicată de creștere a prețurilor combustibililor în următoarele luni. El avertizează că dacă „deciziile rămân la nivelul actual de superficialitate, ne îndreptăm direct spre acel punct” al unei crize de aprovizionare cu consecințe economice dezastruoase.

Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă:

Analiză scenarii prețuri – Brent, Motorină ARA și Motorină România. Orizont mai 2026, dacă continuă războiul și strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.

Piața combustibililor din Europa este determinată de câteva variabile structurale majore: evoluția țițeiului Brent (benchmark global), marjele de rafinare pentru motorină (gasoil), costurile logistice și cererea sezonieră, cursul USD/RON și nivelul taxelor și accizelor din România.

În mod normal există o relație directă între aceste elemente:

Brent – Motorina ARA – Motorina România

Hub-ul ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp) este referința europeană pentru produsele rafinate, iar evoluția prețului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către piețele regionale, inclusiv România.

Motorina ARA (hub-ul european)

Scenariu	Creștere preț primele 10 zile de război (%)	Preț 9 martie	Preț estimat 31 mai – 3 luni de  război (USD/t)	Creștere absolute (USD/t)	Creștere %
		(USD/t)
Pesimist		1.315	2.850	1.535	117%
Mediu	80%	1.315	2.350	1.035	79%
Optimist		1.315	1.850	535	41%

Scenariul pesimist – dacă în primele 10 zile prețul motorinei ARA a crescut cu 80% în următoarele 80 de zile estimăm o creștere de 117%

Este posibil în cazul unei tensiuni severe pe piața produselor rafinate:

• deficit de motorină în Europa
• sancțiuni suplimentare asupra produselor rafinate rusești
• opriri neplanificate în rafinării europene
• creșterea cererii înainte de sezonul agricol și sezonul transporturilor

Un nivel de 2.850 USD/t ar reprezenta un șoc major al pieței, mult peste episoadele din criza energetică din 2022.

Scenariul mediu aceeași creștere în următoarele 80 de zile ca în primele 10 zile (+79%)

Acesta reflectă o piață tensionată, dar funcțională:

• cere sezonieră ridicată
• stocuri relativ scăzute în Europa
• marje de rafinare stabilă

Acesta este scenariul fundamental cel mai realist .

Scenariul optimist (+41%)

Ar necesita o stabilizare globală a ofertei:

• creșterea producției rafinăriilor
• reducerea marjelor de rafinare
• încetinirea economiei globale.

Țiței Brent

Prețurile Brent au crescut cu până la 15%, în weekend ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producția, deoarece Strâmtoarea Hormuz, o zonă crucială, rămâne închisă din cauza războiului cu Iranul. Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol și ale producției de rafinărie, invocând amenințările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. În Irak, producția celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul.

Scenariu	Creștere preț primele 10 zile de război (%)	Preț 9 martie	Preț estimat 31 mai – 3 luni de  război (USD/t)	Creștere absolută (USD/t)	Creștere %
		(USD/t)
Pesimist		108	180	72	67%
Mediu	52%	108	155	47	44%
Optimist		108	130	22	20%

Scenariul pesimist peste 80 de zile (+67%)

Implica un șoc geopolitic major sau un deficit global semnificativ:

• conflict major în Orientul Mijlociu
• reducerea producției către OPEC+
• perturbări majore în transportul maritim (Hormuz, Suez)

Un Brent la 180 USD/baril ar genera probabil:

• inflație energetică globală
• presiune puternică asupra tuturor combustibililor.

Scenariul mediu peste 80 de zile (+44%)

Acest scenariu presupus:

• cerere globală în creștere (China + transport global)
• ofertă relativ limitată
• piață structural tensionată

Intervalul 120–135 USD/baril este frecvent considerat nivelul unei piețe petrolier tensionate.

Scenariul optimist peste 80 de zile (+20%)

Presupune:

• creștere moderată a cererii
• stabilitate în producția globală
• absența șocurilor geopolitice.

Motorina în România

Scenariu	Creștere preț primele 10 zile de război (%)	Preț 9 martie	Preț estimat 31 mai – 3 luni de  război (lei/l)	Creștere absolută (lei/l)	Creștere %
		(lei/l)
Pesimist		8,64	16.80	8	94%
Mediu	5%	8,64	15.10	6	75%
Optimist		8,64	11.5	3	33%

Prețul la pompă este determinat de:

• prețul produsului rafinat (ARA)
• costuri logistice
• Marja distribuitorilor
• accize
• TVA.

Corelația dintre părți

Un model simplificat al relației dintre variabile pe baza datelro statistice din anul 2026, indică:

+10% Brent → +12–15% Motorină ARA → +8–10% Motorină la pompă în România

Motorina este mai volatilă decât benzina deoarece:

• are cerere industrială și logistică mai mare
• stocurile sunt mai reduse
• marjele de rafinare fluctuează mai puternic.

Valoarea probabilistică estimată pentru următoarele 3 luni.

Pe baza probabilităților aproximative ale scenariilor:

• Motorina ARA: cca. 1.500 USD/t
• Brent:  cca.130 USD/baril
• Motorina România: cca.11,5 lei/l

Riscuri majore care pot schimba scenariile

Factori de creștere a prețurilor

• escaladarea conflictelor geopolitice
• reducerea producției OPEC+
• probleme tehnice în rafinăriile europene
• blocaje logistice (Suez/Ormuz).

Factori de scădere a prețurilor

• recesiune globală
• creșterea producției în SUA
• apreciarea dolarului
• scăderea cererii industriale.

Capacitatea de rafinare a Europei a scăzut în ultimul deceniu. Mai multe rafinării au fost închise sau convertite pentru producția de biocombustibili, iar sancțiunile asupra produselor rafinate rusești au eliminat o sursă majoră de aprovizionare pentru piața europeană.

Rezultatul este o piață caracterizată de deficit structural de distilate medii, categoria în care intră motorina.

În acest context, orice creștere a prețului petrolului brut se transmite rapid în prețul motorinei. Relația dintre cele două piețe este amplificată de așa-numitul crack spread diesel, diferența dintre prețul petrolului brut și cel al produsului rafinat. Când cererea este ridicată și capacitatea de rafinare limitată, acest spread se lărgește, iar motorina devine mai scumpă chiar și decât ar sugera evoluția petrolului.

Piața petrolului rămâne extrem de volatilă, semnalele actuale indică o probabilitate ridicată de creștere a prețurilor combustibililor în următoarele luni.

Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi. Întrebarea este cât de repede și cât de mult.

Dumitru Chisăliță

Președinte AEI

Planul național de acțiune, propus de AEI, pentru reducerea impactului creșterii prețului la motorină

România are nevoie de un plan bun pentru pregătirea ”confruntării cu prețul combustibililor” din următoarele săptămâni dacă războiul continuă și Strâmtoarea Ormuz este blocată. Guvernul nu ar trebui să încerce să „bată piața”, ci să facă 3 lucruri simultan: să amortizeze șocul imediat, să protejeze sectoarele critice și să reducă dependența structurală de motorină. România pornește de la un context în care prețul mediu la pompă pentru motorină este 8,69 lei/l în 08.03.2026

Planul national de acțiune pe care-l propunem are 3 orizonturi.

1. În primele 72 de ore comandament și transparență

Guvernul ar trebui să activeze imediat un grup operativ interministerial cu Finanțe, Energie, Transporturi, Agricultură, Consiliul Concurenței, ANAF, ANRMPSG și ASF, cu raport zilnic privind: prețul ARA diesel, crack spread-ul, stocurile comerciale, nivelul importurilor, ritmul de aprovizionare a rafinăriilor și a mărjelei la pompă. România și restul UE operează în cadrul obligației de a menține stocuri minime de petrol și produse petroliere, conform Directivei 2009/119/CE, deci primul pas nu este panică, ci clarificarea exactă a stocurilor disponibile și a ritmului de epuizare.

Comunicare este esențială. Nu panică, nu minciuni. În această fază, statul trebuie să publice un buletin zilnic oficial cu 5 cifre simple: preț ARA, Brent, stocuri, preț mediu la pompă în România, marjă estimată. Asta reduce cumpărăturile de panică și taie spațiu pentru speculații.

2. În primele 2 săptămâni este nevoie de o protecție țintită, nu subvenție generală

Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuție alimentară, salubritate, ambulanțe, pompieri și operatori de utilități. România are deja o schemă de restituire a diferențelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri și persoane, aprobată în decembrie 2025; aceasta ar trebui extinsă temporară și accelerată la plată.

Concret, recomandăm în această etapă 4 măsuri imediate:

A. Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice. Nu pentru toți consumatorii, într-o primă fază, ci pentru operatorii care țin economia în mișcare. Plata trebuie făcută lunar, nu cu întârzieri lungi.

B. Voucher temporar pentru transport public județean și urban. Eurostat arată că România are una dintre cele mai mari ponderi ale transportului colectiv în consumul energetic rutier din UE, deci sprijinirea transportului public poate amortiza o parte din șoc mai eficient decât subvenția universală la pompă.

C. Linie specială de capital de lucru garantat de stat pentru firmele de transport, agricultură și alimentară, fiindcă problema inițială este adesea lichiditatea, nu profitabilitatea.

D. Monitorizarea concurenței și a transferului de preț. Nu recomandăm control administrativ dur al prețurilor, dar recomandăm audit rapid al marjelor en-gros și retail. Dacă benchmark-ul ARA urcă și pompa urcă prea repede sau prea mult peste justificarea de cost, Consiliul Concurenței trebuie să intervină pe transparență și eventuale investigații.

3. Evitarea populismului în utilizarea stocurilor strategice trebuie să se facă doar parțial și condiții bine stabilite

România nu ar trebui să „ardă” rapid stocurile strategice doar pentru a ieftini temporar prețul. Rezervele trebuie folosite doar dacă apar disfuncții fizice de aprovizionare, nu doar prețuri mari. Directiva UE privind stocurile minime există tocmai pentru continuitatea aprovizionării, nu pentru netezirea oricărei mișcări de piață.

Ar trebui să se realizeze eliberare limitată de stocuri numai dacă apar simultan întârzieri fizice semnificative, scăderi vizibile ale livrărilor la rafinării/depozite și riscul de penurie regională. În rest, mai bine păstrezi produsele și compensezi fiscal prețurile.

4. Măsuri pentru următoarele 1–3 luni

Aici obiectivul este să se reducă transmiterea șocului în inflație și în lanțul alimentar.

Transport și logistică

Statutul poate introduce temporar:

• prioritate operațională pentru transporturile esențiale;
• majorare rapidă a capacității feroviare pentru marfă pe anumite coridoare;
• stimulente pentru mutarea unei părți din fluxurile interne grele de pe camion pe tren, unde este fezabil.

Agricultură
Necesitatea creerii unui mecanism separat pentru fermieri, fiindcă motorina agricolă lovește direct costul alimentelor. Compensarea aici trebuie legată de suprafață lucrată și tip de activitate, nu de consum declarat fără verificare.

Achiziții publice

Toate instituțiile publice mari trebuie să treacă la planul de reducere a consumului de combustibil cu 5–10%: rute mai eficiente, limitarea curselor fără încărcătură, optimizarea flotei. Nu rezolvă criză, dar dă semnal și reduce cererea marginală.

5. Ce nu ar trebui să facă Guvernul României imediat

Recomandarea AEI este să nu se facă o:

• plafonare generală rigidă a prețului la pompă;
• reducere universală și nediferențiată a taxelor pentru toți consumatorii;
• interdicție administrativă de export fără coordonare europeană;
• transnitere de mesaje publice de tip „nu se va întâmpla nimic”, ”nu tăiem nimic” dacă piața deja transmite stres.

Aceste măsuri tind să coste mult, să creeze distorsiuni și să mute consumul, nu să-l gestioneze.

În același timp dacă conflictul continuă și prețurile cresc în continuare este necesar, un al doile plan, un Plan de Criză cu regândirea totală a fiscalității și protejarea tuturor consumatorilor de combustibili. Sigur aceste Planuri trebuie realizate din timp, dar ele trebuie aplicate succesiv.

6. Componenta structurală: 6–24 luni

Aici e partea care contează cel mai mult, pentru că România rămâne o economie foarte dependentă de diesel în transportul rutier; în UE, motorina rămâne principalul combustibil în transportul rutier, cu o pondere de 64% în 2023.

Propunem 5 direcții de acțiune:

1. Accelerarea transportului feroviar de marfă. Fiecare procent de marfă mutat de pe rutier pe feroviar reduce expunerea la șocurile diesel.
2. Reînnoirea flotelor de transport public și urban. Mai multe autobuze electrice, troleibuze și infrastructură asociată.
3. Stimulente pentru flote comerciale eficiente. Vehicule noi, management telematic, reducere de kilometri goi.
4. Mai mult biodiesel/HVO unde e sustenabil și compatibil tehnic. Nu ca soluție totală, ci ca amortizor de dependență.
5. Reconfigurarea politicii fiscale înainte de ETS2. EPGestima că ETS2 ar putea adăuga între 0,74 și 1,16 lei/l la diesel în perioada 2027–2030, deci România are nevoie de timp de un mecanism social și economic de absorbție a viitorului șoc, nu doar a celui de acum.

7. Planul pe scurt, ca Decizie de Guvern

Faza 1: 0–14 zile – comandament, date zilnice, compensare țintită, plăți rapid, monitorizare marje, pregătire tehnică pentru eventuală eliberare limitată de stocuri.

Faza 2: 2–12 săptămâni – sprijin pentru transport public, logistică alimentară și agricultură, credite de capital de lucru, optimizare consum public, mutare parțială spre feroviar.

Notă: Dacă prețul trece de 10 lei/l este necesar activarea celui de al doilea plan Planul de Criză prin regândirea fiscală pentru toți consumatorii de combustibili.

Faza 3: 6–24 luni – reducerea dependenței structurale de diesel prin transport public, marfă pe calea ferată, eficiență de flotă și pregătire pentru ETS2.

România nu are nevoie de o măsură spectaculoasă, ci de una disciplinată. Cea mai bună combinație în acest moment este: compensare țintită – transparență – cu rezerve folosite doar pentru continuitatea aprovizionării – cu reducere structurală a dependenței de diesel.

AEI solicită public Guvernului României, printr-o scrisoare deschisă, elaborarea și implementarea unui Plan național de acțiune pentru reducerea impactului creșterii prețului motorinei. Totodată, organizația înaintează autorităților un Proiect de Plan.

Dumitru Chisăliță

Președinte AEI