Dr. Victoria Bîrluțiu: „Boala Lyme, tratată corect, este vindecată”

Infecțiile respiratorii, episoadele digestive, bolile copilăriei și mușcăturile de căpușă se numără printre cele mai frecvente probleme medicale ale primăverii. Prof. Dr. Victoria Bîrluțiu, șefa Secției de Boli Infecțioase din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică, într-un interviu publicat pe pagina de Facebook a unutății medicale, ce afecțiuni apar cel mai des în această perioadă, cum trebuie gestionate mușcăturile de căpușă și de ce persoanele cu boli cronice trebuie să rămână prudente chiar și după încheierea sezonului gripal.

Primăvara vine cu temperaturi mai ridicate și mai mult timp petrecut în aer liber, însă medicii atrag atenția că această perioadă favorizează și apariția unor afecțiuni specifice sezonului. Potrivit prof. dr. Victoria Bîrluțiu, medic șef al Secției de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, schimbările bruște de temperatură și umiditatea cresc riscul apariției infecțiilor respiratorii.

Specialistul spune că, în această perioadă, continuă să fie întâlnite afecțiuni precum rinitele, sinuzitele, faringitele sau laringitele, dar și forme mai severe, precum pneumoniile. În paralel, apar frecvent și episoade digestive, în special în rândul copiilor, cauzate de virusuri precum rotavirusul, adenovirusul sau enterovirusurile.

Medicul recomandă prudență și în ceea ce privește alimentația, avertizând asupra riscului de toxiinfecții alimentare generate de produse insuficient preparate termic sau depozitate necorespunzător.

„Se recomandă evitarea consumului de maioneză din ouă nepreparate termic, brânză din lapte nepasteurizat și a alimentelor incorect depozitate”, subliniază prof. dr. Victoria Bîrluțiu.

În sezonul de primăvară pot apărea și boli eruptive, precum varicela, dar și infecții streptococice, conjunctivite ori afecțiuni severe, inclusiv sepsis, meningite sau hepatite.

Căpușele, un risc real al sezonului cald

Odată cu încălzirea vremii, crește și numărul cazurilor de mușcături de căpușă. Medicul sibian atrage însă atenția că nu toate căpușele sunt purtătoare de agenți patogeni.

„Maxim 5% dintre acestea au un bagaj infecțios”, explică specialistul, precizând însă că multe persoane nici nu observă momentul mușcăturii, deoarece căpușa se poate desprinde înainte de a fi descoperită.

Cea mai cunoscută afecțiune transmisă prin mușcătura de căpușă rămâne boala Lyme, provocată de bacteria Borrelia. Totuși, căpușele pot transmite și alți agenți infecțioși, printre care virusul encefalitei de căpușă, Anaplasma, Ehrlichia, Babesia sau Rickettsia.

În cazul unei mușcături, recomandarea medicului este ca persoana afectată să se prezinte cât mai rapid la medicul de familie sau la serviciul de urgență pentru extragerea corectă a căpușei și evaluarea necesității unui tratament preventiv cu antibiotic.

Prof. dr. Victoria Bîrluțiu spune că zona mușcăturii trebuie monitorizată timp de 30 de zile, iar apariția unei pete roșii circulare, care se mărește progresiv, poate indica debutul bolii Lyme.

„Boala Lyme, tratată corect, este vindecată și nu evoluează spre paralizii, afectare cardiacă sau a sistemului nervos, lucrurile de care se sperie populația cel mai frecvent”, transmite medicul infecționist.

Virozele respiratorii nu au dispărut complet

Deși sezonul gripal este considerat încheiat în emisfera nordică, medicii avertizează că numeroși alți viruși respiratori continuă să circule. Printre aceștia se află rhinovirusurile, virusul sincițial respirator și adenovirusurile.

Totodată, anumite bacterii, precum pneumococul, streptococii sau stafilococii, pot provoca infecții respiratorii severe, în special la persoanele cu boli cronice.

Specialistul atrage atenția că pacienții cu afecțiuni respiratorii preexistente trebuie să rămână sub supraveghere medicală atentă, deoarece riscul de agravare este mai mare în această perioadă.

În contextul apropierii sezonului concediilor, prof. dr. Victoria Bîrluțiu recomandă turiștilor să se informeze din timp asupra riscurilor medicale specifice destinațiilor alese și să respecte măsurile de prevenție recomandate la nivel internațional.