Starea platformelor de colectare a deșeurilor din noile ansambluri rezidențiale din jurul Sibiului reprezintă o dezamăgire pentru standardul de viață promis

Platformele de colectare a deșeurilor din localitățile aflate la marginea Sibiului lasă mult de dorit. Majoritatea sunt înconjurate de pungi cu gunoi aruncate la întâmplare, sunt murdare și emană mirosuri neplăcute, mai ales în sezonul cald.

În Cartierul Arhitecților, de exemplu, platformele pot fi amplasate doar la strada principală, deoarece străzile dintre blocuri sunt private și pavate, iar mașinile de salubrizare nu pot avea acces. De asemenea, un alt motiv pentru care recipientelee sunt amplasate lângă stradă este că există blocuri în cartier fără plaformă pentru deșeuri. Astfel, deși angajații Soma vin în fiecare dimineață pentru a curăța zona, în doar câteva ore mizeria reapare. Un cartier întreg aruncă practic în același loc. În plus, există numeroase persoane care caută în containere și aruncă totul pe jos.

Situația este și mai acută în Șelimbăr, unde primăria a amplasat module unitare pentru colectarea separată a deșeurilor. Nu doar că regulile de colectare selectivă nu sunt respectate, dar containerele sunt lovite, îndoite și murdare. Deseori, acestea sunt răscolite, iar deșeurile ajung împrăștiate pe jos.

Problema este cu atât mai evidentă cu cât astfel de situații se întâlnesc atât în noile zone de blocuri, cât și în cartiere considerate premium, promovate prin randări cu spații verzi, parcări aerisite și zone destinate familiilor tinere.

Există cel puțin trei motive pentru care starea platformelor de colectare a deșeurilor este vizibil deficitară în localitățile din jurul Sibiului decât în municipiul Sibiu:

1. Lipsa unor soluții adecvate încă din faza de proiectare

Atunci când elaborează proiectele, dezvoltatorii imobiliari țin cont de avizul Soma, însă acesta are doar caracter consultativ. Ulterior, fiecare metru pătrat disponibil este valorificat la maximum, în încercarea de a obține profit cât mai mare. În multe cazuri, dezvoltatorii ar trebui să renunțe la unul sau mai multe locuri de parcare pentru a amenaja platforme de colectare decente. Cum un loc de parcare se poate vinde cu mii de euro, platformele ajung să fie înghesuite în orice colț de teren rămas liber.

2. Lipsa de fermitate din partea autorităților locale

Pentru că cetățenii plătesc taxe și impozite, primăriile evită adesea să îi deranjeze cu avertismente sau amenzi privind modul în care sunt utilizate și întreținute platformele de colectare. În lipsa unor sesizări concrete, problema este adesea ignorată. Totodată, la finalizarea proiectelor imobiliare și în etapa de recepție sau intabulare, autoritățile ar trebui să analizeze inclusiv condițiile în care sunt amenajate și funcționează platformele de colectare a deșeurilor.

3. Delăsarea locatarilor

Primii care ar trebui să fie deranjați de mirosul și mizeria din jurul platformelor sunt chiar locuitorii care au plătit sume importante pentru apartamentele lor. Mulți dintre ei au credite și rate lunare consistente. În acest context, ei ar trebui să solicite soluții din partea dezvoltatorilor, a asociațiilor de proprietari și a administrațiilor locale.

Din păcate, realitatea arată că mulți dintre noii locuitori ai localităților din jurul Sibiului s-au obișnuit cu această situație și ajung să arunce deșeurile la fel ca vecinii lor. Acest fenomen de imitare a comportamentelor negative este cunoscut sub denumirea de „Teoria geamului spart”, despre care am scris și anterior.

Concluzie

Bineînțeles, ca în orice fenomen social, există și excepții. Fotografiile realizate în zona străzilor Mihai Eminescu și George Coșbuc arată că, în cartierele cu un regim de înălțime mai redus și o densitate mai mică a populației, spațiile comune sunt mai îngrijite și mai curate. Inclusiv platformele de colectare se prezintă într-o stare mai bună.

Din păcate, pe străzi precum Doamna Stanca, prelungirea Mihai Viteazu sau Regele Ferdinand, caracterizate de blocuri înalte și o densitate mare a locuirii, modul în care se realizează salubrizarea și colectarea deșeurilor poate deveni un risc real pentru sănătatea publică.