Teoria geamului spart în Sibiu sau de ce la distanță de câteva sute de metri avem platforme pentru colectarea deșeurilor curate și îngrijite, iar altele au gunoaie aruncate pe jos

Deși se supun acelorași reguli și primesc aceeași atenție din partea companiei de salubrizare Soma, în municipiul Sibiu întâlnim la distanță de câteva sute de metri platforme pentru colectarea deșeurilor îngrijite, fără deșeuri aruncate pe jos, în care gradul de colectare selectivă este ridicat. Totodată, în multe cartiere platformele au adesea saci de gunoi aruncați pe jos, fracții amestecate și mizerie de jur împrejur.

Pentru exemplificare, iată mai jos câteva exemple pozitive de platforme publice din Sibiu care sunt mai îngrijite decât celelalte:

Ce au în comun platformele fotografiate mai sus? Comunitățile pe care le deservesc s-au organizat și le întrețin, inclusiv cu camere de filmat, plăcuțe informative, ori panouri solare pentru a le ilumina noaptea. Și mai este un detaliu: dacă cineva aruncă mizerie pe jos, fapta nu este ignorată, ci adusă în atenția comunității. Fenomenul nu ține doar de lipsa bunului-simț, ci și de un mecanism social bine cunoscut în sociologie: teoria „geamului spart”.

Formulată în anii ’80 de sociologii americani James Q. Wilson și George L. Kelling, teoria explică modul în care dezordinea vizibilă produce și mai multă dezordine. Pe scurt, dacă un geam spart rămâne nereparat, transmite mesajul că nimănui nu îi pasă. În timp, apar alte geamuri sparte. Același lucru se întâmplă și în jurul platformelor de gunoi.

La început, cineva lasă un singur sac lângă container. Poate platforma este plină, containerele au capacele închise, poate omul se grăbește sau pur și simplu nu îi pasă. Dacă acel sac rămâne acolo ore întregi, mesajul transmis celorlalți este simplu: „se poate arunca oriunde”.

De aici începe efectul de domino.

Locatarii care, în mod normal, ar fi dus gunoiul corect în container ajung să lase și ei sacii pe jos. „Oricum e deja mizerie”, „toată lumea face la fel”, „nu are rost să fiu singurul care respectă regulile” sunt reacții pe care sociologii le întâlnesc frecvent în astfel de situații.

Realitatea ne demonstrează zilnic că până a doua zi apar resturi de mobilier, saci cu moloz și electrocasnice abandonate. Platforma devine rapid un focar de mizerie, iar imaginea cartierului se degradează vizibil.

Fenomenul poate fi observat în mai multe zone de blocuri din Sibiu, în special acolo unde o pungă cu gunoi aruncată pe jos atrage și altele. Spre deosebire, în ansamblurile imobiliare noi, unde predomină familii tinere și oameni interesați de curățenie, există organizare și oricine duce gunoiul, dacă observă o problemă o semnalează pe grupul de WhatsApp al comunității. Astfel, problema este discutată și remediată, nu ascunsă sub preș.

Compania de salubrizare a Sibiului are patru controlori care zi de zi, inclusiv în weekend, bat orașul dintr-un colț într-altul, pentru a monitoriza starea platformelor de colectare a deșeurilor. Astfel descoperă unde apar probleme în oraș, dar și monitorizează munca pe care o fac colegii lor de pe mașinile de colectare. În plus, orice sesizare legată de situația deșeurilor din Sibiu tot la ei ajunge. Fiecare platformă de colectare este golită și curățată zilnic.

Specialiștii spun însă că oamenii reacționează puternic la mediul din jur. O platformă curată, iluminată și întreținută transmite ideea că spațiul este supravegheat și respectat. În schimb, un loc deja murdar reduce barierele morale și normalizează comportamentul incorect.

Tocmai de aceea, intervenția rapidă este esențială. Ridicarea imediată a deșeurilor abandonate poate opri efectul de contagiune socială înainte ca situația să scape de sub control. La fel de importante sunt containerele suficiente, programele clare de colectare și comunicarea constantă cu locatarii.

Teoria „geamului spart” are și critici. Mulți sociologi atrag atenția că oamenii nu aruncă întotdeauna gunoi pe jos din nepăsare, ci și din lipsa infrastructurii: containere prea puține sau platforme prost organizate.

În realitate, cele două explicații se completează. Atunci când infrastructura funcționează slab și dezordinea este tolerată, comportamentul colectiv se degradează rapid.

Iar în cazul platformelor de colectare din Sibiu, primul sac lăsat lângă container poate conta mai mult decât pare la prima vedere.