Miercuri,
10.09.2025
Cer Senin
Acum
23°C

Cod 13 – sariti, ma omoara!

Moartea violentă a taximetristului Gheorghe Mare ridică multe întrebări cu privire la cât de sigură este meseria de șofer de taxi. De multe ori înjurați și priviți drept cei mai indisciplinați participanți la trafic, taximetriștii sunt, însă, și printre sibienii cei mai expuși la conflicte. Fraza “mi-am lăsat mașina acasă ca să pot bea un pahar” este deja un clișeu printre clienții firmelor de taxi. Iar în covârșitoarea majoritate a poveștilor pe care taximetriștii ni le-au împărtășit în ultimele zile, mulți au fost la un pas să fie linșați tocmai de clienți băuți.

Maneliștii, printre cei mai recalcitranți

 

Taximetristul Gheorghe Mare, găsit asfixiat în portbagajul mașinii sale a făcut ultimul drum – la propriu – în compania unor clienți pe care i-a preluat din fața clubului de manele Trendy. Poate nu doar coincidența face ca iubitorii acestui gen să nu fie la primul conflict violent cu taximetriști. Titi Sabău, șofer la 953, povestește că, în urmă cu un an, a preluat un client din fața unui club de manele din Piața Cluj. După doar câțiva metri, a fost îndemnat să oprească, pentru că în mașină mai avea să se urce un camarad de pahar al acestuia. Cel de-al doilea client și-a amintit, însă, pe drum, că și-a uitat ceva în club și l-a rugat pe Sabău să se întoarcă. “Celui care m-a chemat nu i-a convenit că ne-am întors și a început să dea în mine, în timp ce eram în mers. I-am spus să se potolească, pentru că eu sunt șofer și pot să fac un accident. Nu s-a potolit, așa că am oprit și am încercat să-l dau jos din mașină. Afară m-a lovit și mai tare, m-a bătut de-a binelea, ce mai…", povestește șoferul de la 953. Taximetristul a depus o plângere la Poliție împotriva bătăușului, care a și fost identificat, în mai puțin de o săptămână.

 

Cuțitarii

 

Aproape 50 de taximetriști s-au adunat săptămâna trecută pe Calea Dumbrăvii, în fața Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, ca să îi vadă pe cei patru criminali ai colegului lor. Toți s-au plâns că legea nu le permite să dețină arme de autoapărare, deși mulți au recunoscut că țin la îndemână măcar un spray paralizant, dacă nu chiar o bâtă mai zdravănă. Uneori, însă, nimic nu-i ajută.

Doi dintre tinerii care l-au strangulat pe taximetristul Ghiță Mare aveau la ei cuțite. Le-au folosit ca să taie bucata din centura de siguranță pe care i-au înfășurat-o șoferului în jurul gâtului. Un alt taximetrist de la 953, Uțu Oncean, spune că este sigur că și-a salvat viața atunci când a fost de acord să-I dea toți banii unui client care i-a pus cuțitul la gât. “Mi-a cerut să-l duc în Broscărieși, când am ajuns, s-a dat mai întâi jos, ceea ce mi s-a părut suspect, dar am zis că vrea să-și scoată portofelul din pantaloni. A venit apoi prin stânga, pe partea mea, iar eu am coborât geamul, gândindu-mă că vrea să dea banii pentru cursă. M-am trezit cu cuţitul la beregată. I-am dat toţi banii, i-aş fi dat şi maşina, numai să mă lase în viaţă”, spune şoferul de taxi.

 

Codul secret

 

Puţină lume ştie că taximetriştii au un cod secret, pe care îl folosesc atunci când sunt în pericol. Şi, aşa cum se întâmplă şi în cazul şoferilor de TIR, taximetriştii sunt unul pentru toţi şi toţi pentru unul atunci când vine vorba de bătaie. Folosirea codului 13, codul de pericol, n-a fost, însă, cea mai bună idee pentru un şofer de la 949.

Ironia face ca şi în acest caz să existe similitudini cu crima împotriva lui Ghiţă Mare. Şi şoferul de pe 949 a preluat tot patru clienţi. Toţi erau băuţi şi au cerut să meargă la clubul de striptease Anaconda, în Ştrand. În faţa clubului, însă, au refuzat să mai plătească drumul. “Era 7 lei, cât putea să fie, până acolo? Iar ei erau patru, dar au zis că nu au bani. Taximetristul a dat atunci cod '13 la Anaconda', prin staţie şi mai mulţi băieţi au sărit să-l ajute”, povesteşte Adrian Turcu, un coleg al şoferului de la 949. În primă fază, taximetriştii au rezolvat disputa.

Câteva ore mai târziu, însă, acelaşi şofer a fost chemat la o comandă în cartierul Terezian. Un bărbat s-a îndreptat către maşină, iar şoferul a deschis geamul, crezând că va fi întrebat dacă a venit la comandă. “Bărbatul avea o sticlă în mână şi, când colegul a deschis geamul, a turnat benzină pe el, în maşină, pe volan, peste tot. Colegul fuma, aşa că a luat foc dintr-o dată, şi el, şi maşina”, îşi aminteşte Adrian Turcu. Cu hainele în flăcări, şoferul a reuşit să iasă din maşină şi a fost transportat la Urgenţă de locatarii din Terezian. Maşina a ars în totalitate.

 

Crimă pentru un Mercedes

 

Unii ar omorî pentru un Mercedes – iar asta nu e doar o vorbă. Procurorul criminalist Ioan Boţoc îşi aminteşte de un caz pe care l-a instrumentat în urmă cu 10-12 ani. Un tânăr care îşi dorea un Mercedes mai mult decât orice pe lume s-a urcat într-o maşină de taxi care era, desigur, chiar Mercedes. Pe drum, l-a înjunghiat pe şofer, l-a împins afară din maşină şi a fugit. “Îmi amintesc că s-a plimbat cu maşina până când a rămas fără cauciucuri. Rula, pur şi simplu, pe jante”, spune Ioan Boţoc.

Taximetristul a fost internat în spital şi a scăpat cu viaţă, aşa că hoţul de Mercedesuri a fost judecat doar pentru tentativă de omor.

Cazul lui Ghiţă Mare este cel mai grav care s-a întâmplat în branşa taximetriştilor din Sibiu. Toţi insistă ca cei patru criminali să primească pedeapsa maximă, adică închisoare pe viaţă. Deocamdată, inculpaţii sunt în arest preventiv.

 

Notă: În virtutea principiului protejării surselor, în acest articol nu vor fi folosite numele reale ale taximetriștilor. Toate faptele relatate sunt, însă, conforme cu realitatea

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Comentarii

4 comentarii

codul secret

Acum 12 ani

pai daca putina lume stia, acuma cu siguranta o sa stie mai multa.... oare mai este folositoare folosirea codului sau a devenit mai periculoasa? Adela, Adela...
Raspunde

Georg

Acum 12 ani

Copy-Paste articol:[...]Toţi insistă ca cei patru criminali să primească pedeapsa maximă, adică închisoare pe viaţă. Deocamdată, inculpaţii sunt în arest preventiv.[...]. ___Insa, o parte din ei sunt MINORI___Si: CAT E JUMATATE DIN pEDEAPSA lA iNCHISOAREA PE VIATA?___ Pedepsele pentru minori Art.52 C.p.(Codul penal) – „Pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni”. Art. 100 C.p. „Faţă de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă”. Măsurile educative care se pot lua faţă de minori sunt: - mustrarea; - libertatea supravegheată (timp de un an); - internarea într-un centru de reeducare; - internarea într-un institut medical-educativ. Art. 109 C.p. „Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt închisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. Limitele pedepselor se reduc la jumătate”. Asta înseamnă că , dacă eştipentru o faptă este prevăzută, de exemplu, pedeapsa închisorii între 6 şi 10 ani, minoruli i se va aplica pedeapsa închisorii între 3 şi 5 ani. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite următoarele condiţii: - pedeapsa aplicată este închisoare de cel mult 4 ani sau amenda; - infractorul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazul în care condamnarea intră în vreunul din cazurile ce nu atrag starea de recidivă (infracţiunile săvârşite în timpul minorităţii, infracţiunile săvârşite din culpă, infracţiunile amnistiate, condamnările pentru care a intervenit reabilitarea); - se apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta. Termenul de încercare: se compune din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de timp, stabilit de instanţă, între 2 şi 5 ani. Termenul de încercare se socoteşte de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea condiţionată a executării pedepsei a rămas definitivă. Măsurile de supraveghere şi obligaţiile condamnatului Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instanţă; - să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a pute fi controlate mijloacele lui de existenţă. Instanţa poate să impună condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din următoarele obligaţii: - să desfăşoare o activitate sau să urmeze un curs de învăţământ ori de calificare; - să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută ori să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă; - să nu frecventeze anumite locuri stabilite; - să nu intre în legătură cu anumite persoane; - să nu conducă nici un vehicul sau anumite vehicule; - să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării. Instanţa poate să impună minorului (în cazul luării măsurii libertăţii supravegheate) respectarea uneia sau mai multora dintre următoarele obligaţii: - să nu frecventeze anumite locuri stabilite; - să nu intre în legătură cu anumite persoane; - să presteze o activitate neremunerată într-o instituţie de interes public fixată de instanţă cu o durată între 50 şi 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de şcoală, în zilele nelucrătoare şi în vacanţă. În acest sens, este bine de ştiut că Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor funcţionează pe lângă Tribunalul Mureş, aflându-se sub autoritatea Ministerului Justiţiei. Obiectivele activităţii acestui serviciu vizează: - oferirea de asistenţă specializată în vederea diminuării impactului psihologic al infracţiunii asupra victimei; - creşterea gradului de siguranţă în comunitate prin supravegherea persoanelor condamnate la sancţiuni neprivative de libertate; - reducerea riscului de recidivă al persoanelor care au comis infracţiuni. Activităţi principale ale serviciului: - Consilierea psihologică a victimelor infracţiunilor se acordă gratuit, prin depunerea unei cereri la sediul serviciului din circumscripţia de domiciliu a victimei, numai după sesizarea organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată cu privire la săvârşirea infracţiunii. Pot solicita consiliere psihologică victimele infracţiunilor săvârşite cu violenţă, victimele traficului de fiinţe umane şi victimele infracţiunilor sexuale. - Referatul de evaluare este un document scris, cu caracter consultativ, care are rolul de a oferi instanţei de judecată şi organelor de urmărire penală date relevante despre persoana inculpatului. Acesta se întocmeşte la solicitarea instituţiilor sus menţionate. Referatul de evaluare conţine informaţii relevante despre familia, şcoala, locul de muncă al inculpatului, comportamentul acestuia înainte şi după comiterea infracţiunii, factorii care îi pot influenţa comportamentul şi perspectivele sale de reintegrare în societate. - Supravegherea în comunitate a persoanelor condamnate vizează verificarea modului de îndeplinire a măsurilor şi/sau obligaţiilor dispuse de instanţa de judecată în sarcina persoanei condamnate. Supravegherea se realizează prin întrevederi cu persoana condamnată şi familia acesteia, vizite la domiciliul persoanei condamnate, la locul de muncă sau la şcoală, verificarea unor documente justificative: adeverinţe, certificate etc., verificarea modului de executare a muncii neremunerate în folosul comunităţii ( dacă este cazul), colaborarea cu organele de poliţie; colaborarea cu oricare alte persoane şi instituţii care pot oferi informaţii relevante despre persoana condamnată. - Asistenţa şi consilierea persoanelor condamnate prin această activitate se urmăreşte reabilitarea comportamentală şi facilitarea reintegrării în comunitate a persoanelor condamnate. Asistenţa şi consilierea se realizează prin derularea unor programe specializate, care să contribuie la rezolvarea problemelor ce au condus la comiterea de infracţiuni, sau prin orientarea persoanei condamnate către alte organisme, în vederea calificării profesionale sau continuarea studiilor, identificării unui adăpost etc. Pot solicita asistenţă şi consiliere persoanele aflate în supravegherea serviciului, persoanele condamnate care se pregătesc pentru liberare, persoanele liberate condiţionat, persoanele graţiate, minorii liberaţi din centrele de reeducare.__***ms.politiaromana.ro/prevenire/delicventa_juvenila/pedepse_minori.html
Raspunde

dan

Acum 12 ani

\"Toți s-au plâns că legea nu le permite să dețină arme de autoapărare\" - si cat timp va trece pana cand arma pt \"aparare\" va fi folosita pt a ataca pe cineva pt motiv ca soferul de taxi se crede mare si tare in trafic si nu trebuie sa semnalizeze si sa repecte regulile de circulatie? Sa fim seriosi, nu au ajuns soferi de taxi pt ca sunt prea destepti.
Raspunde

@dan

Acum 12 ani

E trist ca judeci o persoana dupa slujba pe care o are. Sunt multi taximetristi care cu siguranta sunt mai destepti decat unele persoane care au locuri de munca \"respectabile\".
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus