Marţi,
29.11.2022
Ceata
Acum
-3°C

Turnul Sfatului

Prima centură fortificată a Hermanstadt-ului a fost construită în jurul bisericii evanghelice, ocrotind un teritoriu restrâns. Evenimentul care a catalizat această iniţiativă arhitectonică a fost năvălirea tătarilor din 1241, care a afectat grav oraşul. Această centură a fost înzestrată cu trei porţi de acces. Prima era în sud, înspre strada Măcelarilor, devenită, în secolul al XIX-lea, strada Mitropoliei. A doua poartă era înspre vest, către strada Turnului, iar a treia, înspre nord, către strada Ocnei, în interiorul curţii fostei Uzine Independenţa I. în prima jumătate a secolului al XIV-lea, odată cu dezvoltarea oraşului, s-a făcut simţită nevoia construirii unei a doua incinte a cetăţii Hermanstadt, care să împrejmuiască Piaţa Mică şi s-a creat un drum de acces care trebuia să facă legătura între Piaţa Mică şi Piaţa Mare, având traseul pe sub actualul Turn al Sfatului. Acesta a fost construit mai târziu, între anii 1586 şi 1588. Până atunci, pe locul său, a existat un alt turn, inserat în a doua linie de fortificaţii. în clădirea alăturată Turnului Sfatului, care în epoca contemporană şi recentă a funcţionat ca şi magazin, s-a aflat sediul primului sfat al oraşului. Cu ocazia construirii actualului Turn al Sfatului, clădirea a suferit şi ea unele modificări. Iniţial, pe colţurile acoperişului vechi al Turnului Sfatului, de formă piramidală, au fost construite 4 turnuleţe. Din Turnul Sfatului se puteau vedea toate zidurile oraşului şi împrejurimile. Era un loc de veghe al autorităţilor, atât pentru pericolele din afara zidurilor, cât şi pentru activitatea locuitorilor oraşului. El asigura o transparenţă a vieţii cetăţenilor, în stradă şi în curţi. în anul 1824, Turnul Sfatului a fost renovat şi cele patru turnuleţe au fost îndepărtate, monumentul primind înfăţişarea de astăzi. în anul 1962, Muzeul Brukenthal, care a preluat monumentul în administrare, i-a făcut o nouă restaurare. A treia centură de incintă, construită din piatră şi cărămidă arsă, a fost prevăzută cu ziduri masive, înalte, greu de escaladat şi cu turnuri. Ea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi în prima parte a secolului al XV-lea. Părţi ale acestei centuri se văd şi astăzi pe strada Cetăţii. A patra centură a oraşului a fost construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi avea menirea să apere Oraşul de Jos, până în apropierea râului Cibin. Din această centură s-au mai păstrat până astăzi turnul pielarilor şi turnul de pulbere. Zidurile erau prevăzute cu arcuri deasupra cărora se aflau drumurile de rond şi cu un acoperiş de lemn, care îi apăra pe luptători de intemperii. Turnurile erau dotate cu arme şi muniţii. Turnurile şi porţile erau repartizate spre apărare breslelor. Cele mari, bogate şi cu personal numeros au primit în grijă porţile, turnurile şi sectoarele de ziduri cele mai expuse şi mai greu de apărat. în jurul zidurilor oraşului se aflau o serie de lacuri, menţinute intenţionat neasanate, pentru a îngreuna misiunea asediatorilor. După perfecţionarea armelor de foc, în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, au fost construite 5 bastioane exterioare puternice, menite să permită atacarea asediatorilor din flancuri. în interiorul zidurilor locuiau exclusiv saşi. Românii, ungurii şi ţiganii nu erau acceptaţi în oraş. Românii şi ţiganii locuiau în aşezări din afara zidurilor şi erau acceptaţi ca muncitori zilieri necalificaţi, pe timpul zilei. Asupra nopţii, ei trebuiau să iasă în afara zidurilor, iar străzile se închideau cu lanţuri, circulaţia căruţelor şi oamenilor fiind interzisă. După anul 1825, s-a permis şi românilor să se stabilească în Hermanstadt. Această disciplină impusă de Primărie locuitorilor a produs efecte în timp, astfel că, până la industrializarea din epoca dictaturii socialiste, oraşul era deosebit de liniştit. în perioada interbelică, noaptea, pe străzi, patrula un singur poliţist. Oraşul era liniştit, iar puţinii indisciplinaţi erau cunoscuţi şi neutralizaţi cu multă uşurinţă. Securitatea cetăţenilor era asigurată la cel mai înalt nivel mondial. în 1699, un locotenent austriac, Morando Visconti, a realizat un plan al cetăţii Hermanstadt. El evidenţia nu mai puţin de 39 de turnuri de apărare, 5 bastioane, 2 rondele şi 4 porţi fortificate. Hermanstadt a fost cel mai fortificat oraş din Transilvania. Astfel, cetatea a rezistat numeroaselor atacuri turceşti, mai ales în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, când Imperiul otoman se afla în plină expansiune, inclusiv către centrul Europei. Ţigla de pe acoperişuri şi cărămida din ziduri, dădeau oraşului o culoare roşie, iar turcii au botezat Hermanstadt-ul „oraşul roşu”. Deasupra lui, nu departe de monumentalul turn al bisericii evanghelice, veghea oraşului Turnul Sfatului.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

13 comentarii

Corbus

Acum 13 ani

Felicitari domnilor! La rubrica aceasta ati publicat pe Cornel Bucur, Ion Besoiu, Corvin Lupu. Ce alt ziar din Sibiu mai beneficiaza de acest nivel cultural al colaborarilor? Nici unul!
Raspunde

Pentru autor

Acum 13 ani

Lasa istoria veche a Sibiului. Scrie-le astea in Transilvania! Scrie-ne despre secretele istoriei recente si relatiilor internationale. Asta-i meseria ta!
Raspunde

Student RISE

Acum 13 ani

Se vorbeste ca din octombrie prof. Lupu nu mai preda la noi. Ar fi cea mai mare pierdere posibila pentru studenti.
Raspunde

Radu

Acum 13 ani

"Românii şi ţiganii locuiau în aşezări din afara zidurilor"MINCIUNA PRIN OMISIUNE!!! Romanii nu au locit niciodata laolalta cu tiganii. Tiganii au fost izolati in catune in afara localitatilor, vezi Prislop la Rasinari, Baiesi la Jina, apoi Talmaciu, Porumacu s.a. Amestecul la care asistam acum, ajungand ca tiganii sa fie chiar majoritari in unele localitati (ex.Valea Hartibaciului) este de data foarte recntă, 20 - 25 de ani, o data cu plecarea masiva a sasilor!
Raspunde

Pentru Radu

Acum 13 ani

Ai dreptate. Dar sunt multe omisiuni. Un articolas ca asta nu poate da toate explicatiile pe care le asteapta opionia publica. Lupu a zis bine: "locuiau in asezari in afara orasului", nu a spus ca locuiai impreuna. Recititi, nu este gresit.
Raspunde

sasul

Acum 13 ani

ce au facut romanii sa nu plece sasii?nimic.din potriva abia au asteptat sa puna mana pa casele noastre.lacomia se plateste.si in biblie scie sa nu ravnesti ......si sau trezit ca dupa plecarea noastra au ramas cu cei mai iubiti cetateni europeni :rromi sau indoromi sau cu alt cuvnt tigani.si totusi vin se cauta te miri pe unde.cel mai simplu ar fi integrarea tiganiilor in societate cu seriozitate si stabilitate (disciplina) saseasca
Raspunde

pt. sasul

Acum 13 ani

Da, voi i-ati "integrat" pe tigani, impreuna cu jidanii, cu deosebita "seriozitate" in lagare, iar "stabilitatea" a fost deplina prin intermediul camerelor de gazare!
Raspunde

pt.7

Acum 13 ani

Sasii n-au trimis nici un roman, evreu sau tigan in lagare, dar au fost trimisi de cätre romani in lagare de muncä si foame din Rusia. Istoria ne invatä ca romanii sau intors ca väntul intodeauna. Ba cu Sultanul, la cucerirea Europei, ba cu impäratul imotiva islamului, ba cu Tarul impotiva Imaratului. ba cu Hitler in Rusia or cu Stalin in Tatra, cu Ceusescu in säräcie sau cu Bush in Iraq.
Raspunde

Nepot al pictorului Avrigeanu

Acum 13 ani

Tatal autorului a sprijinit pe sasi si cultura saseasca in perioada ocupatiei rusesti. Era influent si le dadea servicii si conditii de studiu celor demisi politic.
Raspunde

mb

Acum 13 ani

se pare ca la ziarul acesta oricine poate scrie orice despre Sibiu si trecutul lui fara sa-l doara capul. Dupa o serie de articole scrise de nu stiu ce istoric, articole care denaturau serios istoria locului, acum apare alta serie cu la fel de multe greseli, unele grave. Prima centura de fortificatii era finalizata deja in 1224 (cand au navalit tatarii), in acel an a inceput deja constructia celei dea doua centuri de fortificatii finalizata in 1241 (deci nu in sec. XIV cum se mentioneaza in articol) Pe urma, prima incinta in jurul actualei Piete Huet, avea doar doua porti de acces si doua turnuri (unul din el pastrat). Nu avea cum sa mai existe inca o poarta in zid situata pe locul uzinei Independenta (deci la cateva sute de metri de incinta) unde de fapt la vremea respectiva era o mlastina. Pe urma, Turnul Sfatului a fost ridicat in sec. XIII nu in 1588. La data mentionata in articol turnul a fost doar refacut, mai precis a fost recladit de la etajul 3 in sus, deci portiunea care s-a prabusit in 1585. Ca sa fiu mai clar, primele trei nivele din Turnul Sfatului de astazi sunt cele originale construite in 1241. Alta greseala se refera la cladirea de langa turn; Nu in aceasta cladire a functionat sfatul orasului, ci in cladirea care a existat pe locul respectiv. In acest caz cladirea actuala (ridicata in sec XVIII) nu are nimic in comun cu vechea cladire de la care a mai ramas doar pivnita. A 3-a centura de fortificatii nu avea cum sa dureze pana in sec. XV din moment ce a fost finalizata 100 de ani mai devreme, in 1366 (sunt documente foarte clare care specifica aceste date). Despre excluderea romanilor din cetate pana la 1825 iarasi sunt semne de intrebare avand in vedere ca se mentioneaza in documente faptul ca episcopul Vasile Moga si-a deschis "o sala de rugaciune pentru romanii din cetate", situata la resedinta sa de pe actuala strada Balcescu. Acest lucru se intampla pana in 1825, Moga fiind numit episcop ortodox in 1811.
Raspunde

LB

Acum 13 ani

Sunt foarte binevenite precizarile si corectiile lui mb. Textul ar merita sa fie preluat in pacinile saptamanalului. Daca s-ar sti numele autorului (banuiesc pe cineva de la Muzeu, nu de la muzeul lui Bucur!), cred ca ar trebui sa i se solicite un material mai amplu, pentru ca bietul cititor sa nu ramana cu unele erori strecurate de Corvin Lupu. E vorba doar de Turnul Sfatului chiar in "Turnul Sfatului".
Raspunde

Lulu

Acum 13 ani

A porni la drum chiar cu Lupu si Bucur nu cred ca e da bun augur pentru o publicatie. O strategie cu efect benefic nu are nevoie de Casandre compromise.
Raspunde

V.C.

Acum 13 ani

Fata de completarile polemice de la nr. 10, ale lui M.B. (Munteanu Besliu?) trebuie spus ca Lupu a spus corect: actualul Turn al sfatului a fost construit in 1588, nu s-a referit la cel dinaintea lui. Catre strada Ocnei, care strabatea actuala uzina Independenta I, era intr-adevar o poarta a centurii. Celelalte contraziceri sunt supozitii care au fost deja contrazise si in cea mai mare parte clarificat respinse de cercetatori. Privitor la rautatile lui Lulu, incercati sa luati ceea ce este bun la fiecare, fara invidia tipica a intelectualilor prea putin realizati. Domnule Lulu, daca esti in masura sa-i apreciezi pe Lupu si Bucur la acest mod, inseamna ca esti o personalitate nationala de prima marime si ai putea sa-ti dai numele. Daca nu esti, atunci citeste si abtine-te!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus