A disparut o cladire din Aeroport

06 Septembrie 2009 22:21

La doi ani de la finalizarea lucrărilor la clădirile Aeroportului, autorităţile vor să semneze procesul de recepţie finală a lucrărilor fără ca depozitul de combustibil să mai fi fost realizat. Iar în noua clădire de pompieri, uşile sunt atât de mici, încât maşinile nu pot intra. In plus, noul terminal a început literalmente să crape pe din două.

Hocus-pocus, preparatus!

La mijlocul acestei luni se împlinesc doi ani de când au fost terminate construcţiile necesare lucrărilor din jurul noii piste a noului Aeroport Internaţional Sibiu - mai precis, pe 17 septembrie 2007, autorităţile judeţene semnau procesul verbal de recepţie a lucrărilor. La începuturi, devizul general prevedea o valoare totală a acestor lucrări ce tocmai se recepţionau la aproximativ 46,63 de milioane de lei. In final, nimeni nu mai prea ştie cu cât s-au terminat acestea. Iar motivul este simplu: din cele şapte obiective la care s-au apucat constructorii de săpat în 2006, s-au mai recepţionat în septembrie 2007 doar şase. Lipseşte depozitul de carburanţi aviaţie şi auto, estimat iniţial la o valoare de peste 2,16 milioane de lei.
Minunăţia are loc fără prea mult tam-tam, ca şi când respectivul terminal de combustibili era o anexă neimportantă pentru noul aeroport internaţional.
Urmele dispariţiei acestei clădiri de pe harta investiţiilor Consiliului Judeţean Sibiu (cu jumătate aport şi din partea Consiliului Local Sibiu) mai există. Dar, numai pentru cei care le caută. Recapitulând, consorţiul de firme Dafora, Con-A şi Lindner AG era angajat în 2006 de CJ Sibiu să construiască şi anume următoarele: una bucată terminal de pasageri (aprox. 33,48 mil lei), un frumos turn de control (2,63 mil de lei), o clădire de pompieri (5,11 mil de lei), un post trafo (1,72 mil. lei), o necesară staţie sprinklere şi centrală termică (0,97 mil de lei), un rezervor cu apă în caz de, Doamne, fereşte!, incendiu (0,53 milioane de lei) şi, tam-tam, un depozit pentru carburanţi de aviaţie şi auto (2,16 mil. lei). Trebuie memorat faptul că sumele din paranteze nu includ TVA şi sunt cele cu care au fost începute lucrările. Dar nu şi terminate peste tot.

Economie înseamnă "nu mai facem"

De-a lungul vremurilor de construcţie, necesara investiţie pentru Sibiu a tot fost scumpită. Mai puţin în cazul depozitului de carburanţi, care, brusc, cunoaşte o fulminantă ieftinire. Cel puţin asta susţineau în aprilie 2007 consultanţii lucrărilor, pe numele întreg Dornier Consulting. La acea vreme specialiştii de la Dornier dădeau de pământ cu cei de la Iptana şi Obermeyer, adică firmele care au primit banii pentru proiectarea actualului aeroport. Alături de care firme, în cazul depozitului de combustibil, s-a alăturat întru proiectare SC Petrol Proiect SRL. "Proiectul de staţie de combustibil are următoarele deficienţe: 1. Nu corespunde standardelor tehnice actuale. 2. Subcontractantul SC Petrol Proiect SRL nu este autorizat de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. 3. Proiectul nu este avizat de AACR. 4. Capacitatea redusă la combustibilul JET A1. 5. Nu a fost cuprinsă staţia de combustibil AVGAS". Detalii tehnice, dar la care Dornier vine cu soluţia. "Se recomandă realizarea staţiei de combustibil în următoarele etape: 1. Proiectare. 2. Execuţie". Şi după această genială deducţie, cei de la Dornier spun că lucrurile nu sunt aşa de negre. "In urma depunerii ofertei, care conţine şi proiectarea, costurile totale a obiectului “depozit de carburanţi aviaţie şi auto” se reduc faţă de costurile estimate din faza SF cu 1.342.244 lei". Nu ne mai batem mult capul ce şi cum se reduc costurile, pentru că ajungem pe tăcute la şi în grabă la momentul 14 - 17 septembrie 2007, când comisia de recepţie desemnată de CJ se întruneşte să aprobe lucrările. "In data de 17.09.2007, Comisia de recepţie s-a întrunit în plen şi, după expunerea tuturor deficienţelor constatate şi stabilirea termenelor de soluţionare a acestora, s-a votat cu majoritate de voturi recepţionarea celor şase (6) clădiri", se arată într-un raport oficial. De remarcat că nu toată lumea a fost de acord cu recepţia lucrărilor. Iar dacă vă spunem că cei care au fost împotrivă, dar minoritari, au fost tocmai specialiştii în aeronautică, vă rugăm să ne credeţi. Nimeni nu a mai stat să observe în ziua imediat următoare, pe 18 septembrie, că din cele şapte clădiri cu care s-a pornit la drum, s-au mai terminat doar şase. A doua zi, la Sibiu era prezent ministrul Transporturilor din acea vreme, Ludovic Orban, care tăia armonios, în linie cu celelalte oficialităţi, panglica. Iar euforia noului aeroport i-a lăsat nepăsători şi pe consilierii judeţeni, care, abia în aprilie 2008, adoptă un raport semnat de Dornier Consulting care indică faptul că terminalul de carburanţi a trecut în lumea viselor. "In urma analizei s-a dispus amânarea execuţiei depozitului de carburanţi, întrucât nu este bine definită viitoarea destinaţie a clădirii terminalului vechi la care nu există expertiza tehnică, proiect şi autorizaţie de construcţie". Iar pentru cine mai pricepe ceva, mai trebuie adăugat că, totuşi, în dreptul obiectivului "depozit carburanţi" mai existau trecute nişte costuri de 170.950 de lei.
De ce nu a mai fost făcut terminalul de carburanţi, răspunde preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch. "S-a renunţat la construirea unui asemenea depozit. Au existat păreri diferite despre dimensiunea necesară a unui asemenea depozit şi la dimensiunea propusă sumele ar fi fost mai mari decât cele prevăzute şi disponibile".
Băbeşte, din lucrarea iniţială nu s-a mai realizat o bucată de 2,16 milioane de lei, fără TVA. Şi chiar dacă nu a mai fost realizată, costurile totale ale proiectului tot au fost mult mai mari.

Caracalul există şi la Sibiu

După atâta calcul, poate doriţi să vă destindeţi puţin. Din păcate, dacă veţi râde, pe banii dumneavoastră o veţi face. Ca reamintire, tot iniţialul proiect al aeroportului prevedea cheltuieli de 5,11 milioane de lei, pentru o nouă clădire destinată pompierilor. Clădirea are şapte uşi. După mulţi nervi că uşile nu stăteau închise şi la fiecare bătaie de vânt acestea se deschideau (a fost nevoie de multe rapoarte pentru remedierea acestor probleme), pompierii au vrut să îşi adăpostească maşinile în noua clădire. Imposibilă misiune: uşile erau subdimensionate, maşinile nu încăpeau. Două uşi au fost sparte şi mărite. Restul de cinci şi acum sunt prea mici pentru maşinile de pompieri.
Şi staţi aşa, că nu se termină aici. Noul şi frumosul turn de control strălucea şi nu prea în soare, imediat după finalizare. Şi nu prea strălucea dintr-un motiv simplu - geamurile au fost montate invers, reflectând lumina în interior şi orbindu-i pe toţi de acolo.
Şi dacă ştiaţi cumva şi acest lucru, cât şi faptul că în noul terminal, după inaugurare, a început să plouă (îmbinările nici acum nu sunt refăcute peste tot), atunci aflaţi una recentă: noul terminal a început să crape. Pe din două. Chiar ca şi nespecialişti, mergeţi de vă minunaţi: la mijlocul birourilor de check-in, priviţi către tavan. Veţi vedea o crăpătură care porneşte de-a lungul peretelui, coboară pe mai multe cărări până în pardoseală. Şi nu se opreşte aici, o ia de-a lungul gresiei de pe jos, pe care o crapă până aproape de uşa de la intrare. Şi nu vă temeţi să mergeţi să vedeţi, gândindu-vă că trebuie să plătiţi parcare. Barierele vechi sunt ridicate şi aşa rămân. Iar de cele noi, montate în cadrul proiectului de modernizare, nu aveţi de ce a vă teme. Sunt inutilizabile, din moment ce sunt prinse doar în şuruburi în pământ. Adică, nexam alimentare cu energie electrică şi canci conectare la vreun sistem automat de funcţionare. Sunt doar de decor.
Din nou, preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch. "Nu ştiu de crăpătură. Dar vom avea un proces verbal. Consultantul este obligat să prezinte o listă cu toate deficienţele constatate. Şi comisia de recepţie va lua lista, va vedea şi la faţa locului şi va vedea toate clădirile, să vadă dacă mai constată altceva. In general sunt mulţumit de lucrări. Calitatea, în mare, nu este rea. Că se semnalează unele deficienţe este adevărat şi, pe undeva, este normal ca la o clădire aşa de mare şi la asemenea clădiri să se găsească câte ceva".

Ceea ce nu spun ai noştri, spun ai lor

Dacă ale noastre autorităţi au tăcut mâlc în legătură cu problemele de la Aeroport, avem noroc cu autorităţile altora. Mai precis, cele din Maramureş, unde preşedintele de consiliu judeţean de acolo a discutat cu cei de la Sibiu despre cum merg lucrările. A aflat, s-a întors acasă la Baia Mare şi iată ce declara presei în octombrie 2008. "Dintr-o discuţie am aflat că proiectele puse în aplicare la Sibiu sunt proiecte din anii `65 - `70, iar după ce au terminat construcţia şi-au dat seama că maşinile de pompieri nu mai intră în clădire, şanţurile pentru apă de lângă aeroport sunt la suprafaţă - soluţie care nu mai este demult în Europa!", povestea Mircea Man presei maramureşene. Acum, răspunde Bottesch. "S-au modificat uşile, e corect. Dar ca proiectul să fie din acel an asta eu nu cred, fiindcă noi nu am avut proiectant numai Iptana, ci a fost şi Obermeyer şi chiar ştiu că cineva de la Obermeyer a lucrat la acest proiect la terminal".
Din păcate, va urma.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).