Ce poate simţi cineva care s-a împrumutat 60000 de euro la bancă, a plătit banii unui constructor, care a dat apoi faliment, fără să îi lase fărâmă de locuinţă? Ce poate simţi cineva care va plăti rate de zeci de milioane de lei pe lună timp de 30 de ani pentru nimic, iar, pe lângă asta, va trebui să facă şi rost de bani de chirie? Pe cine se poate supăra acest om? Pe firma de construcţii? Pe americani? Pe Dumnezeu? În ce parte să îşi dirijeze ura şi frustrarea această persoană? "În niciun caz pe noi", spun guvernanţii. Ei nu au avut niciodată vreo vină. Nu e vina lor că nu au văzut criza economică venind ca un Tir spre România tolănită pe şosea. Nu e vina lor că s-au făcut că nu văd faptul că populaţia se îndatorează excesiv şi fără protecţie. Nu este vina lor că PUZ-urile şi PUD-urile s-au obţinut cu şpăgi grase, pe bandă rulantă. Nu este vina lor, pentru că ei sunt infailibili. Tot aşa cum nu va fi vina lor peste un an, când un sfert din România nu va mai avea de lucru. Nu este vina lor că pensiile întârzie deja de acum. Nu este niciodată vina lor. Sistemul poate fi de vină. Judecătorii pot fi de vină. Procurorii pot fi de vină. Iar jurnaliştii, ei bine, ei sunt mereu de vină. Guvernanţii, indiferent de culoarea lor politică, nu au niciodată un amestec în blestemele care ating populaţia. Ei îşi asumă răspunderea pentru tot felul de legi cruciale, iar când acestea dau greş, nu plăteşte nimeni. Pentru că "asumarea răspunderii" e o frecţie la picior la fel de tare ca "pactul pentru România" şi alte noţiuni "patriotice" şi grandomane. În fapt, apă de ploaie. Normal că ei sunt de vină. Pentru faptul că unii bătrîni deja nu îşi mai primesc pensiile. Pentru faptul că profesorii sunt minţiţi că li se măresc salariile. Pentru faptul că vecinul tău de bloc nu mai are loc de muncă. Pentru faptul că "interlopii" o duc cel mai bine în România, în timp ce tu eşti bătut în trafic şi nimeni nu îţi ia apărarea. Ei sunt de vină şi pentru nenorocirea prin care se zbat cei care s-au împrumutat pentru locuinţe fictive şi care acum sunt în pragul sinuciderii. Ei sunt de vină şi pentru crizele de nervi pe care le fac cei care aşteaptă ca vitele un răspuns în faţa sediului Fondului de garantare, în Bucureşti. Vin de la sute de kilometri distanţă ca să nu îşi piardă banii daţi avans. Au avut încredere în Emil Boc. În PD-L. Au avut încredere în Prima Casă. Acum îşi blestemă zilele. Ca mai toată populaţia României.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Emil Boc , Pe Dumnezeu , Prima Casă
Vizualizari: 798
Ultimele comentarii
Acum 12 minute
Ombladon
Acum 36 minute
Paganini
Acum 40 minute
Didulescu
Acum 43 minute
Mioara
Acum 47 minute
Andrei