Joi,
29.09.2022
Parțial Noros
Acum
11°C

Sibiu, dragostea mea! (III)

Rândurile de mai jos sunt transcrierea istorisilor legate de Sibiu, relatate săptămânal pentru Turnul Sfatului,  în stilu-i inconfundabil, de maestrul Ion Besoiu.

Dacă vă duceţi pe sub Podul Minciunilor, cum cobori, pe mâna stângă, pe strada Azilului, veţi vedea o placă comemorativă ce spune "Azilul de bătrâni a fost înfiinţat în anul 1292 de către Primărie". Era spital şi funcţionează şi azi. În 1292 a fost ridicat, când francezii, nemţii, popoarele central-europene trăiau prin păduri. Aici se ştia să se facă. Sigur că românii au fost împinşi de la spate.
Sigur că românii au fost împinşi de la spate. Dar Sadu era un sat care în secolul al XVIII a dat trei mari personalităţi ale culturii româneşti şi europene. Unul a fost Ion Piuaru Molnar, primul mare chirurg oculist al Curţii de la Viena şi al Europei. Are casă aici, pe strada Filarmonicii, a Franciscanilor, cum îi ziceam noi. Şi alţi doi corifei: Inocenţiu Micu Klein şi Samoil Micu Klein, prelaţii catolici care au demonstrat latinitatea poporului român, umblând prin bibliotecile de la Roma. Şi s-a ivit această teorie care ne-a scos din ideea slavistă. Şi astfel a apărut Şcoala Ardeleană, cu Timotei Cipariu, cu Timotei Popovici şi ceilalţi mari cum e August Treboniu Laurean. De aici, de la 25 de kilometri, a plecat Gheorghe Lazăr să îi înveţe pe copiii din Bucureşti româneşte, că învăţau greceşte. Deci, sunt nişte personalităţi - Octavian Goga, Emil Cioran. Nicolaus Olahus, secretarul Reginei Maria a Ungariei şi care a fost corespondentul umanist al lui Erasmus din Rotterdam. Eu pledez, acum, pentru cultura acestei zone, am citat români celebri - să vorbim şi despre acest Konrad Haas, era şeful pulberăriei oraşului şi a cărei schiţă de rachetă în trei trepte, creată la 1500 şi ceva, e acum la Muzeul Brukenthal. Iar aici s-a născut şi a copilărit Hermann Oberth, marele savant, în a cărui carte biografică am citit din interviurile date de el în America. Era întrebat: "dumneavoastră sunteţi neamţ? Nu. Eu sunt sas din Transilvania". Iată nişte personalităţi care au contribuit la tezaurul cultural. Apoi, au mai venit către secolul XIX personalităţi precum acest Carl Wolf, care a făcut şi un ziar de limbă germană şi, aici unde este acum Primăria oraşului, era Sparkasse - casa de economii a saşilor. Ca să încurajeze industria, care era timidă, dar bună şi să o aducă la linia de plutire a Austriei şi Germaniei. Dădea împrumuturi cu minimum trei la sută dobândă. Nu numai saşilor. Încet-încet şi românii şi-au făcut Banca Albina, unde a fost şi Partenie Cosma şi alţii. Iar pe Partenie Cosma chiar l-au luat asociat la SETA, Societatea Electrică Transilvania, unde l-au făcut vicepreşedinte.
Acest Karl Wolff a pledat pentru electrificarea Sibiului. El învăţând la Heidelberg a văzut cum este adusă lumina electrică a adus un inginer care a electrificat Frankfurt. L-a chemat să prospecteze zona Sibiului să vadă unde s-ar preta o centrală electrică. Acesta a fost pe Valea Sadului şi a spus "aici". A electrificat mai întâi Cisnădie şi apoi Sibiul. Asta la 1896 - 1897. Şi acum funcţionează turbinele. Tot el a făcut Baia Populară, primul bazin acoperit. Grădina Zoologică este făcută tot de acest Karl Wolff. Aici a fost tramvaiul electric la 1900. Era o singură linie şi, din nenorocire, un prim secretar de partid, care era sas, Richard Winter, spre ruşinea lui, a scos tramvaiul. Care era de un pitoresc extraordinar. Era o singură linie şi se aşteptau garniturile una pe alta în Piaţa Mare, unde era o cruce. Cealaltă cruce era la Bulevard, apoi la Arsenal, la Steaua, în faţa Şcolii de ofiţeri şi aşa până în Dumbrava. Iar în Oraşul de Jos mergea până la gară. Apoi a fost prelungit până la Piaţa Mare, Piaţa Cibin, cum îi spuneţi voi acum, şi apoi până la Gara de la Turnişor. Pe vremea lui Goga, cât a fost premier, răşinărenii l-au rugat să îşi ajute să îşi aducă şi ei tramvai, să facă negoţ. S-a făcut mai târziu, după ce a murit Goga. Şi azi moare şi această linie.
Un lucru interesant, la Cisnădie, neverificat însă temeinic de mine. Dacă vrei, o dăm ca anecdotă istorică: puţin înainte de Revoluţia Franceză, pe la curtea lui Ludovic era ambasador Benjamin Franklin, ambasador al Statelor Unite, câte erau atunci, după războiul lor de independenţă. Se spune că primarul din Cisnădie l-a chemat aici să le instaleze paratrăznet la Biserica-cetate din centrul oraşului. Am fost acolo, este un paratrăsnet foarte vechi, în formă de fulger. Ei susţin că ar fi fost instalat de Franklin. Dacă e real e frumos, dacă nu, e tot frumos.
Dar, ca să vezi ce e şi cu istoria asta, ce glume ale istorie sunt, prin anul 1100 şi ceva, doi ciobani de-ai noştri, rezemaţi de o bâtă, se uitau la nişte saşi care tot cărau pe Măgura Cisnădiei pietre, bârne, pământ, cărămizi. "Băi, Niculae, ce fac saşii ăştia?". "Bă, nu ştiu, dar bag sama că o cetate". "Şi ce fac cu ea? La cele trebuie?". "Păi, ştiu eu? Dar, peste 1000 de ani, tot nouă ne-o lasă". Aşa a fost. Pentru că ei au venit pe pământurile regeşti, i-au împins la margine, dar istoria, în cele din urmă, i-a alungat şi pe ei, până la urmă. Şi s-au reinstalat înapoi românii.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

3 comentarii

Simplu cititor

Acum 13 ani

Ooff .. Intr-un spatiu atat de scurt ne-ati povestit de atat de multe lucruri! Ruga.. ni se taie respiratia.. am vrea sa mergem incetisor, pas cu pas prin fiecare epoca..sa auzim detaliat despre fiecare nume insemnat.. Si desi acest articol se termina cu o gluma, ma intristeaza ''un picut''. Imi amintesc cu placere comunitatea sasilor, banuiesc ca au ramas prea putini in Sibiu..
Raspunde

cititor

Acum 13 ani

L-am vazut pe maestrul Jimmy Besoiu si la TV o frantura de emisie,nu mai stiu pe ce canal si as dori sa stiu daca scoate o lucrare din istoria orasului nostru, sau daca a publicat-o deja si de unde se poate cumpara ? Sunt un mare iubitor al urbei ns.
Raspunde

AbKHMkAQ

Acum 11 ani

Well macdaaima nuts, how about that.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus