Rafting pe strazile Sibiului

1974. Anul în care Ceauşescu a fost ales preşedinte al Republicii Socialiste România. Anul în care ABBA a câştigat Eurovisionul. Anul în care a fost inaugurat stadionul Steaua. Şi anul în care statul român a eliberat ultimele normative în ceea ce priveşte compoziţia covorului asfaltic. STAS-urile, cum le numesc specialiştii, drumurilor din România funcţionează după un normativ din anul 1974. Şi cel mai bine ştiu asta bucşile, pivoţii şi planetarele maşinilor dumneavoastră. La fel, şi bugetul familiei.
În anul 1974, maşinile din România nu cred că reprezentau 5% din totalul populaţiei. În aceeaşi perioadă, România nu era străbătută în fiecare zi de zeci de mii de TIR-uri. Şi, probabil, din acest motiv şosele chiar rezistau. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Şi nu în bine.
Sibiul este traversat zilnic de cel puţin 3300 de TIR-uri. Asta rezultă din ultima numărătoare de trafic efectuată de primăria Sibiu, în anul 2007. Atunci, pe şoseaua Alba Iulia, în 12 ore au trecut în jur de 3300 de TIR-uri. Ar putea fi mai puţine, dar e puţin probabil, având în vedere că Sibiul este tranzitat de două dintre cele mai mari drumuri naţionale din România, DN1 şi DN7. Iar urmele roţilor grele rămân bine întipărite în asfalt.
Luaţi la pas drumul TIR-urilor prin Sibiu. O să vedeţi pe urmele lor dungi negre şi groase. Sunt urme de ulei, lăsate de maşinile de mic tonaj, băi de ulei sacrificate pe valurile care ţin loc de asfalt. Oriunde apare un semafor, o trecere de pietoni, o curbă, apar imediat şi valurile. Fiecare frână a TIR-ului adună asfaltul ca un preş. Reparaţii s-au făcut destule. Ineficiente, la fel ca şi reabilitările. „Majoritatea lucrărilor de reabilitare/reparaţii au fost executate de SC DPC SA, în baza contractului de concesiune încheiat cu municipalitatea. De asemenea, în 2006, ca parte a contractului semnat de municipalitate cu AG Strabag Austria a fost reabilitat un tronson al Şoselei Alba Iulia situat între Metro şi până la podul peste Cibin, strada Dima, Strada Hermann Oberth, şi strada Bâlea, toate acestea fiind situate pe traseul traficului greu”, transmite Biroul de Presă al Primăriei Sibiu.
Am întrebat specialişti în drumuri, căutând soluţia logică pentru ca aceste valuri să dispară o dată şi pentru totdeauna din Sibiu. „Soluţii? Nu are nimeni. Nu există soluţii în acest moment. Măsuraţi temperatura la sol în orice comună din ţara asta şi veţi vedea că indică 45 de grade. Nu doar Sibiul are această problemă. Toate oraşele întâmpină aceeaşi problemă. Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte drumurile din România în acest moment o au cei care iau decizii”, spune unul dintre specialiştii în drumuri ai unei companii private. Revenim, STAS-ul după care se construiesc drumurile în România a fost conceput în anul 1974. Până în acest moment, Primăria Sibiu a cheltuit peste 3 milioane de euro pentru reabilitarea străzilor cu trafic greu. Pentru toată şoseaua Alba Iulia – 1.719.470 euro, pentru str. Dima – 210.301 euro, pentru str. Hermann Oberth – 323.670 euro iar pentru str. Bâlea – 625.699 euro. Garanţia acestor lucrări a fost de 2 ani , respectiv până în luna iulie 2009. În această perioadă defecţiunile apărute au fost refăcute pe chetuiala constructorului Strabag. „Principalul motiv pentru degradarea acestor străzi este prin urmare volumul mare de trafic de tranzit. Un al doilea motiv, la fel de important, este acela cu privire la STAS-urile în vigoare pentru compoziţia covorului asfaltic. AConform legislaţiei în vigoare, în caietul de sarcini sunt înscrise aceste STAS-uri ce nu reuşesc să asigure durabilitatea covorului asfaltic şi a stratului de fundare iar la temperaturi ridicate, se produc acele văluriri care afectează inclusiv fundaţia. O soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii este finalizarea centurii ocolitoare a Sibiului care ar prelua în acest fel traficul de tranzit şi ar uşura sarcina la care este supusă infrastructura în municipiul Sibiu”, adaugă Biroul de Presă al Primăriei. Centura? Lăsând la o parte faptul că a fost plimbată precum o fata Morgana prin faţa ochilor sibienilor, ce garanţie vom avea că centura nu va avea soarta celorlalte drumuri/centuri/autostrăzi din România? Că nu se va strica în primul an de funcţionare şi că nimeni nu se va mai ocupa de reparaţii? Simplu. Nicio garanţie. Până atunci, deschideţi-vă un service auto, o să faceţi bani frumoşi.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Bogdan Brylynski

Editor
Telefon:
0722 227 297