Luni,
18.10.2021
Ploi Scurte
Acum
8°C

Rafting pe strazile Sibiului

1974. Anul în care Ceauşescu a fost ales preşedinte al Republicii Socialiste România. Anul în care ABBA a câştigat Eurovisionul. Anul în care a fost inaugurat stadionul Steaua. Şi anul în care statul român a eliberat ultimele normative în ceea ce priveşte compoziţia covorului asfaltic. STAS-urile, cum le numesc specialiştii, drumurilor din România funcţionează după un normativ din anul 1974. Şi cel mai bine ştiu asta bucşile, pivoţii şi planetarele maşinilor dumneavoastră. La fel, şi bugetul familiei.
În anul 1974, maşinile din România nu cred că reprezentau 5% din totalul populaţiei. În aceeaşi perioadă, România nu era străbătută în fiecare zi de zeci de mii de TIR-uri. Şi, probabil, din acest motiv şosele chiar rezistau. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Şi nu în bine.
Sibiul este traversat zilnic de cel puţin 3300 de TIR-uri. Asta rezultă din ultima numărătoare de trafic efectuată de primăria Sibiu, în anul 2007. Atunci, pe şoseaua Alba Iulia, în 12 ore au trecut în jur de 3300 de TIR-uri. Ar putea fi mai puţine, dar e puţin probabil, având în vedere că Sibiul este tranzitat de două dintre cele mai mari drumuri naţionale din România, DN1 şi DN7. Iar urmele roţilor grele rămân bine întipărite în asfalt.
Luaţi la pas drumul TIR-urilor prin Sibiu. O să vedeţi pe urmele lor dungi negre şi groase. Sunt urme de ulei, lăsate de maşinile de mic tonaj, băi de ulei sacrificate pe valurile care ţin loc de asfalt. Oriunde apare un semafor, o trecere de pietoni, o curbă, apar imediat şi valurile. Fiecare frână a TIR-ului adună asfaltul ca un preş. Reparaţii s-au făcut destule. Ineficiente, la fel ca şi reabilitările. „Majoritatea lucrărilor de reabilitare/reparaţii au fost executate de SC DPC SA, în baza contractului de concesiune încheiat cu municipalitatea. De asemenea, în 2006, ca parte a contractului semnat de municipalitate cu AG Strabag Austria a fost reabilitat un tronson al Şoselei Alba Iulia situat între Metro şi până la podul peste Cibin, strada Dima, Strada Hermann Oberth, şi strada Bâlea, toate acestea fiind situate pe traseul traficului greu”, transmite Biroul de Presă al Primăriei Sibiu.
Am întrebat specialişti în drumuri, căutând soluţia logică pentru ca aceste valuri să dispară o dată şi pentru totdeauna din Sibiu. „Soluţii? Nu are nimeni. Nu există soluţii în acest moment. Măsuraţi temperatura la sol în orice comună din ţara asta şi veţi vedea că indică 45 de grade. Nu doar Sibiul are această problemă. Toate oraşele întâmpină aceeaşi problemă. Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte drumurile din România în acest moment o au cei care iau decizii”, spune unul dintre specialiştii în drumuri ai unei companii private. Revenim, STAS-ul după care se construiesc drumurile în România a fost conceput în anul 1974. Până în acest moment, Primăria Sibiu a cheltuit peste 3 milioane de euro pentru reabilitarea străzilor cu trafic greu. Pentru toată şoseaua Alba Iulia – 1.719.470 euro, pentru str. Dima – 210.301 euro, pentru str. Hermann Oberth – 323.670 euro iar pentru str. Bâlea – 625.699 euro. Garanţia acestor lucrări a fost de 2 ani , respectiv până în luna iulie 2009. În această perioadă defecţiunile apărute au fost refăcute pe chetuiala constructorului Strabag. „Principalul motiv pentru degradarea acestor străzi este prin urmare volumul mare de trafic de tranzit. Un al doilea motiv, la fel de important, este acela cu privire la STAS-urile în vigoare pentru compoziţia covorului asfaltic. AConform legislaţiei în vigoare, în caietul de sarcini sunt înscrise aceste STAS-uri ce nu reuşesc să asigure durabilitatea covorului asfaltic şi a stratului de fundare iar la temperaturi ridicate, se produc acele văluriri care afectează inclusiv fundaţia. O soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii este finalizarea centurii ocolitoare a Sibiului care ar prelua în acest fel traficul de tranzit şi ar uşura sarcina la care este supusă infrastructura în municipiul Sibiu”, adaugă Biroul de Presă al Primăriei. Centura? Lăsând la o parte faptul că a fost plimbată precum o fata Morgana prin faţa ochilor sibienilor, ce garanţie vom avea că centura nu va avea soarta celorlalte drumuri/centuri/autostrăzi din România? Că nu se va strica în primul an de funcţionare şi că nimeni nu se va mai ocupa de reparaţii? Simplu. Nicio garanţie. Până atunci, deschideţi-vă un service auto, o să faceţi bani frumoşi.

Bogdan Brylynski

de Bogdan Brylynski

Editor
Telefon:
0722 227 297

Comentarii

4 comentarii

un sibian

Acum 12 ani

de ce nu scrieti si despre lucrarile incepute si ne finalizate (de ex. in toate locurile unde au sapat pentru suportul noilor cosuri de gunoi au lasat tot pamantul acolo...) de ce nu scrieti despre mizeria din parcul Sub Arini? Despre faptul ca mai nou se plimba cu ATV-uril si motoscuterele prin parc iar Politia Comunitara sta de povesti in biroul din incinta stadionului? Si multe altele... De ce nu inaugurati o rubrica "VA PLACE DOMNULE PRIMAR?" Ar fi ceva de scris acolo multi ani de acum inainte...
Raspunde

Sami

Acum 12 ani

Dar aceste probleme apar doar pe strazile cu trafic greu, nu-i asa? Ei bine, tin sa va aduc la cunostinta ca in toate tarile problema este aceeasi. Saptamana trecuta am fost in Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia si Germania cu masina, iar problema este exact aceeasi in locurile in care camioanele stationeaza sau merg foarte incet; in zone de trafic lent, respectiv blocaje. Nici cel mai modern asfalt din lume nu are compozitia necesara sa suporte asemenea greutati la temperaturi inalte. Solutie dpdv al executiei, ar fi zone betonate, cum se intalnesc adesea in SUA. Totusi, sund de acord in ceea ce priveste garantia acordata pe lucrari care uneori nu depaseste garantia primita pe masina de spalat. Este un aspect in care statul trebuie sa-si perfectioneze contractele, prin gara sa oblige constructorul sa faca calitate pentru a-si proteja finantele proprii in viitor, de amenzi si alte penalitati.
Raspunde

mircea

Acum 12 ani

Mai sami, problema e ca se fac denivelarile si noi le suportam ptr ca nu avem centura, daca era centura, tirurile nu trebuiau sa opreasca la semafor, deci sa puna frane si sa adune asfaltul sub ele. Asa, trecand prin oras suferim si noi si ei. Oricum compozitia asfaltului nu e nici pe departe aceeasi ca in Ge, Au si alte tari; stai linistit ca si eu am fost de curand dar nu am vazut asa ceva ,sau atat de tare sa ma deranjeze. Contractele statului tre sa se faca de la 0 nu sa se perfectioneze. Trebuie sa se scotata notiunea de comision din capul celor care le fac, si garantie pe lucrare tata. Adica daca centura nu rezista minim 5 ani (prea putin totusi) fara vreo reparatie atunci sa-si dea foc si Vectra si Geiger si Beogl si cine apoba contractul. Daca e envoie de reparatii vin ei si fara nici o pretentie materiala repara. ASa sunt toate contractele de dincolo si asa e normal.
Raspunde

Sami

Acum 12 ani

Pai n-ai prea vazut in Germania sau in Austria, pentru ca au retele de autostrazi foarte bine dezvoltate si tirurile nu intra prin oras. De exemplu in Debrecen asfaltul este varza in zona in care tirurile fac virajul pentru autostrada, respectiv la semafoarele din traseul lor. In Polonia drumurile nationala sunt de asemenea afectate de tiruri in preajma localitatilor. Repet, acolo unde este autostrada, nu vezi asa ceva. Ideea este ca articolul critica exclusiv compozitia astfaltului, pe cand eu spuneam ca nu putem face abstractie de circumstante.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus