Miercuri,
05.10.2022
Cer Senin
Acum
15°C

Tinerii sibieni populeaza raurile. Pe banii lor

Prin ce se fac pescarii cel mai bine cunoscuţi? Prin înfloriturile pescăreşti. Prin legendele pe care le transmit mai departe după fiecare partidă de pescuit. Crapi giganţi, ştiuci care ar rupe undiţa în două, toate aceste capturi se găsesc în juvelnicele imaginare ale pescarilor care privesc neputincioşi cum hobby-ul lor se duce pe apa sâmbetei. Normal că înfloresc. Cum ar putea veni acasă la nevastă să îi spună că nu a prins nimic? Şi aşa apar crapii de 15 kilograme cu ştampilă de Metro.
Apele României sunt la mila şi discreţia braconierilor. Autorităţile române nu sunt în stare să pună capăt braconajului în Deltă, ce să ne mai mirăm că nu reuşesc pe Olt sau pe restul râurilor din judeţ. Pur şi simplu nu le interesează. Şi raportează o dată, de două ori pe lună, povestea unor fraieri prinşi cu nişte beţe amărâte în baltă. Marii braconieri ai României.
Pentru cei care au prins gustul, pescuitul este un hobby fantastic, ceva mai mult decât o ocupaţie. Mai ales pentru pescarii mai vechi, care au prins şi vremurile în care râurile din Sibiu gemeau a peşte şi nu se întorceau acasă doar cu câţiva caraşi. Şi pentru că pescuitul începe să le ofere din ce în ce mai puţine satisfacţii, o mână de tineri a decis să ia atitudine, să schimbe ceva. Membrii forumului www.rapitori.ro au pus mână de la mână şi au populat un râu din judeţ cu păstrăv. „Nesfârşitele discuţii despre protecţia mediului în România, lipsite aproape întotdeauna de vreo finalitate concretă sau de vreo măsură imediată, riscă să ne facă nepăsători.  Trecând cu amărăciune în revistă munţii noştri sufocaţi de pungi şi PET-uri, şoselele tivite cu gunoaie multicolore, azvârlite pe geamul maşinilor, aşezările rurale care se debarasează discret de resturi la lizieră vreunei pădurici, gropile de gunoi clandestine, formate ad-hoc la marginile oraşelor, lacurile şi peşterile pline de conserve şi râurile de munte pe care plutesc în derivă sticle, doze, resturi alimentare, într-un cuvânt cam tot ce a prisosit la plecare celor veniţi să facă un grătar, nu poţi să nu te întrebi dacă în asemenea condiţii va mai fi posibilă viaţă peste câtva timp, dacă natură va mai putea adăposti şi hrăni animale sau dacă pădurile şi apele noastre se vor transformă în locuri sterpe şi pustii. Cea mai ingrată soartă păr să o aibă apele de munte, susurând tăcute şi neştiute de nimeni, pline de gunoaie, sufocate de exploatări forestiere, otrăvite cu carbid şi braconate până la epuizare. Pârâuri care în trecut adăposteau colonii de păstrăvi sunt acum depopulate, moartea. Cu gândul la ele s-a încercat ceva”, spune Sorin, unul dintre tinerii care au scos bani din buzunar pentru popularea râului cu peşte.
Este de la sine înţeles de ce aceşti tineri nu vor să facă public numele râului în care au vărsat zecile de kilograme de peşte. Pentru că mâine, râul ar fi înţesat de vârşe, de plase, de carbit şi fire de curent. Comunitatea virtuală de pescari a luat naştere în urmă cu mai bine de un an. Sătui de condiţiile dezastruoase în care se pescuieşte în România şi scârbiţi de lipsa de implicare a asociaţiilor cărora li s-au dat spre administrare şi gestionare apele de munte, aflate actualmente sub patronatul Administraţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, grupul de tineri a decis să populeze măcar un singur râu. Cum grupul pescarilor sibieni este cel mai numeros în această comunitate virtuală, s-a decis ca prima tranşă de bani pentru o acţiune de populare să revină Sibiului. Ei au cumpărat 100 de kilograme de păstrăv indigen, matur, capabil de reproducere de la păstrăvăria Brădişor. Cu greu, au reuşit să ducă peştii în siguranţă şi să îi deşerte în apele cristaline de munte. „Am ales momentul efectuării populării imediat după instaurarea prohibiţiei la păstrăv şi am respectat îndeaproape sfaturile experţilor piscicoli pentru ca pierderile să fie cât mai mici”, mai spune Sorin. Iar speranţa lor este ca acest râu să nu cadă pe mâinile braconierilor. Ca demersul lor să fie unul pur sportiv, în care peştele să poată fi prins la discreţie, dar apoi eliberat.


100 de kilograme de păstrăv indigen au fost vărsate pe un râu de munte din judeţul Sibiu. Care, nu se ştie. Ca să nu ştie nici braconierii.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Bogdan Brylynski

de Bogdan Brylynski

Editor
Telefon:
0722 227 297

Comentarii

2 comentarii

gogu

Acum 13 ani

salut initiativa acestor tineri pescari. Se pare ca mai sunt si oameni de bun simt in Romania, se pare ca nu toate sperantele mor. S-ar putea totusi sa mai avem o sansa intr-un viitor conturat atat de sumbru, daca ar fii mai multi oameni cu initiative de conservare a mediului.
Raspunde

adi

Acum 13 ani

felicitari. pescarii sunt oameni cu suflet.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus