Nu-i prea place să iasă în faţă. Nu face conferinţe de presă, acordă rar interviuri şi nu-şi face văzută prezenţa pe la prea multe evenimente. Poate fi găsit aproape zi de zi într-un birou de la mansardă în Piaţa Huet. Înconjurat de casete, mailuri, filme, cărţi… Săptămâna trecută punea cap la cap ultimele pregătiri pentru organizarea celui mai mare festival al filmelor documentare din Europa de Est. Dumitru Budrala.
Reporter: Cea de-a zecea ediţie a AFF aţi numit-o drept una jubiliara. Ce are în plus faţă de celelalte ediţii de până acum?
Dumitru Budrala: Festivalul fiind bianual are aproape 20 de ani, în momentul de faţă. Pe structura consacrată a festivalului, pe fiecare parte a programului am încercat să aducem ceva în plus, ca la o mare sărbătoare. A crescut numărul filmelor în competiţie şi al programelor speciale. Am adus documentarul românesc în atenţia profesioniştilor din ţara printr-un program care este inovator în România. Latura educaţională, de iniţiere şi instruire este încoronata cu un program bine pregătit pentru cei mai mici spectatori de film documentar, vîrsta 6-12. Vor fi proiecţii eveniment în locuri neobişnuite, într-un sat din Mărginime, care, pe de o parte, aduce aproape un eveniment cultural pentru săteni, iar pe de altă parte, îi scoate pe participanţi din sală de proiecţie a festivalului într-o proiecţie specială.
Rep.: O secţiune specială va fi dedicată anul acesta filmului documentar românesc din ultimii 20 de ani. Prin ce se remarcă documentarele româneşti din ultimii 20 de ani? De ce nu ultimii 50 sau 10 ani?
D. B.: Era filmului documentar începe / reîncepe din 1990 în România. Înainte de 1989 erau doar filme de propagandă, şi reportaj tv socialist făcute la comandă. Începînd din anul respectiv, autorii de documentar au început să experimenteze stilurile de documentar consacrate în lume. Dezvoltarea acestui gen de film a fost facilitată de încă o condiţie, şi anume echipamentul de filmare. Videoul, în special în ultimii 10 ani, şi echipamentul profesional au devenit accesibile pentru oricine doreşte să facă un film, şi prin aceasta s-a democratizat accesul la producţia de documentar. Dacă înainte producţia de film documentar era foarte costisitoare, fiind exclusiv pe peliculă, cu un monopol deţinut de o elită subţire, acum oricine poate să facă astfel de filme, însă cu o condiţie, să aibă ceva de spus şi să cunoască limbajul cinematografic. Pe de altă parte, în dezvoltarea acestui gen de film, un rol decisiv l-a avut Astra Film Sibiu, prin festivalul Astra Film, prin atelierele de film, prin cinemateca Astra, prin transformarea Sibiului într-un centru al filmului documentar. Mulţi realizatori de documentar românesc şi-au şlefuit stilul participând la discuţiile de la festivalul Astra, aici au luat premii: Florin Iepan, Alexandru Solomon, Tudor Giurgiu şi alţii.
Rep.: Efervescenţa festivalului o dau de fiecare data sutele de tineri veniţi din toate colţurile lumii. Ce semnale aveţi anul acesta, de unde vor sosi la Sibiu iubitori ai filmului documentar?
D. B.: De peste tot.
Rep.: Valoarea festivalului o dau însă adevăraţii profesionişti în arta filmului documentar. Ce invitaţi de marcă aveţi anul acesta?
D. B.: Leonard Retel Helmrich, documentarist ce predă propriul sau stil, propria sa inovaţie la Universitatea Harvard. Thierry Garrel, 30 ani producător de documentare la Arte France, Cristi Puiu, regizor român, Corneliu Porumboiu, regizor roman, Michael Yorke, regizor BBC şi profesor la Oxford. Mulţi alţi cunoscuţi în lume şi mai puţin cunoscuţi în România
Rep.: Ce filme îmi recomandaţi să nu rătez anul acesta în festival?
D. B.: Eu va recomand să va luaţi concediu, aşa cum au semnalat că fac unii, şi să vedeţi toate filmele, fiindcă, niciodată nu veţi avea ocazia, că într-o săptămâna, să va încărcaţi bateriile atât de complex cu ceea ce se petrece acum în lume, de la Damask în Chille, de la Kazahstan pînă la underground-ul Bucureştean. Mai mult, tot ce vedem şi înţelegem / cunoaştem prin documentarul antropologic, va fi încoronat de plăcerea de a vedea diferite abordări cinematografice şi de a stă faţă în faţă cu regizori şi antropologi consacraţi.
Rep.: Ne-aţi obişnuit cu seri cu muzică rară la Casă de Cultură a Sindicatelor. Ce muzicieni aţi invitat anul acesta?
D. B.: Avem melodii din Anatolia, interpretate de muzicieni din Istanbul, Flamencita din Sevilla şi multe alte surprize
Rep.: În 2007 aţi sugerat transformarea festivalului într-unul anual. Ce s-a întâmplat apoi, de ce aţi sărit peste anul 2008?
D. B.: Festivalul Astra Film şi TIFF-ul din Cluj sunt singurele care au câştigat finanţare Europeană din România, asta înseamnă, că cei din Bruxelles văd şi apreciază calitatea şi rezultatele. Sunt festivaluri / instituţii serioase demne de finanţat. În străinătate astfel de festivaluri au contracte de finanţare pe mai mulţi ani. În România aşa ceva nu există, şi noi facem fundraising pornind întotdeauna de la 0, şi întotdeauna suntem pe valuri şi, într-un anume sens, în aventură. Deocamdată Astra Film Festival Sibiu, rămâne o intiativa civică bianuala atât cît ne ţin puterile.
Rep.: În această pauză de doi ani AFF a văzut lumea fiind invitată la numeroase festivaluri şi evenimente. Cu ce v-aţi întors de la aceste evenimente?
D. B.: Astra Film Festival a călătorit de la Siberia pînă la Paris, de la Poznan în Polonia pînă în Torino, a dus vestea documentarului românesc în lume, peste tot având succes, publicul fiind impresionat peste tot avînd impresia, că aici în România bubuie documentarul.
Rep.: În afară de AFF ce proiecte personale aveţi? Pe când premiera unui nou film documentar semnat Dumitru Budrala?
D. B.: Proiectele de film la care lucrezi necesită timp ca şi vinul vechi, nu merge în regim fast - food. Dar sper curând.
Rep.: În ultima nu consideraţi că aţi lăsat deoparte regizorul şi omul de teren pentru managerul şi omul de birou?
D. B.: Munca mea de manager este vizibilă prin organizarea evenimentelor culturale în Sibiu, Torino, Cluj, Deva, Bucureşti, Aiud, Cracovia, Poznan, Madrid, etc., cum e şi festivalul. Cealată, chiar dacă este invizibilă, este tot la fel de intensă în ultimii ani. O mare parte din această muncă se desfăşoară pe teren, off road. Am înregistrat sute de ore de matererial pe suport HDV şi mii de fotografii documentare despre realităţile României contemporane.
Regizor şi fotograf
Dumitru Budrala este iniţiatorul, fondatorul şi directorul Astra Film Festival de la Sibiu. A regizat mai multe filme documentare premiate în ţară şi străinătate, cel mai cunoscut fiind “Blestemul ariciului”. Este regizor şi producător de film, fotograf şi director al Studioului Astra Film din Sibiu, pe cale l-a fondat în 1991. De asemenea este preşedintele Fundaţiei Astra Film.
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: Astra film festival , Piața Huet , Corneliu Porumboiu , Tudor Giurgiu , Dumitru Budrala , Astra Film Sibiu , În România , Universitatea Harvard , Festivalul Astra Film , Cristi Puiu , Fundației Astra Film , Alexandru Solomon , Studioului Astra Film , Thierry Garrel , Michael Yorke , Arte France , Deocamdată Astra Film Festival , Florin Iepan , Leonard Retel Helmrich
Vizualizari: 551
Ultimele comentarii
Acum 10 ore
Min
Acum 10 ore
Eu pot, dar voi?
Acum 11 ore
Antiprostie
Acum 12 ore
Nonick
Acum 13 ore
Ghiță