CAR-urile, ultima speranta

Părinţii sunt cei care plătesc pentru nechibzuinţa copiilor din anii trecuţi şi se împrumută la CAR pentru a acoperi ratele restante din bănci. Acesta este principalul motiv pentru care au crescut în ultimele luni cererile şi totalul sumei cerute împrumut de către membrii Caselor de Ajutor Reciproc care funcţionează în judeţul Sibiu. 
Cel mai bun exemplu este Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Sibiu, care a înregistrat o creştere cu 30 la sută a cererilor, în 2009, comparativ cu 2008. Nevoia pensionarilor de bani este crescută, iar lista programărilor ajunge până în februarie, potrivit lui Marius Roman, directorul CARP Sibiu. 
"Casele de ajutor reciproc, mă ferer la cele pentru pensionari, trec printr-o situaţie mai grea. Sunt foarte multe cereri de împrumut. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, există o creştere cu 30 la sută atât a numărului de cereri, cât şi a sumelor cerute", spune Marius Roman, care precizează că situaţia financiară a CARP Sibiu este una echilibrată şi că cea mai mare parte a cererilor sunt rezolvate. Asta nu înseamnă că nu sunt întârzieri la plata ratelor. Dimpotrivă, conducerea CARP a fost nevoită să dea un semnal membrilor, atenţionându-i că şi plata datoriilor către CARP este o obligaţie. "Am fost nevoiţi să luăm măsuri mai dure, ceea ce înseamnă reţineri din pensii şi chiar executări silite. Au fost zece cazuri de executare silită. Nu au fost multe, pentru că am vrut să dăm un semnal, astfel încât cei care au luat împrumut să înţeleagă că este nevoie să plătească la timp", mai spune Marius Roman. 
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Sibiu are puţin peste 15.000 de membri în Sibiu şi 24 de filiale. Numărul membrilor este în uşoară creştere. "Avem o medie de înscriere de circa 100 de persoane pe lună, dar, în acelaşi timp, 60 de membri sunt retrase de pe listă, lunar", mai spune directorul CARP Sibiu. 
Chiar dacă a trecut printr-un an de criză, CARP nu a modificat dobânda medie pentru banii împrumutati, care este de 11 la sută pe an.
Situaţia nu se prezintă rău nici la CAR-ul operatorului de transport local Tursib. Numărul membrilor este de peste 200 şi creşte, dar, în acelaşi timp, creşte şi numărul solicitărilor. CAR Tursib acordă în jur de 14-15 împrumuturi lunar, în măsura disponibilităţilor financiare, însă are o listă de aşteptare destul de lungă, ce ajunge până în luna februarie a anului viitor. Potrivit reprezentanţilor CAR Tursib, dobânda medie solicitată este de 10 la sută, iar cei care pot solicita bani nu trebuie să fie neapărat angajaţi ai Tursib. CAR-ul primeşte membri şi din afară, tot aşa cum foşti angajaţi ai Tursib au rămas cotizanţi, deşi nu mai lucrează la compania de transport. Până şi directorul Tursib, Adrian Popa, este cotizant, la CAR-ul societăţii. "Cotizez încă de la început, dar nu am luat niciodată îmrpumut. În vremurile acestea, CAR-ule ste un lucru foarte bun pentru mulţi oameni", spune directorul Adrian Popa. 

Cinci radieri în septembrie

Dacă CAR-ul pensionarilor şi cel al Tursib se descurcă bine în panorama crizei economice, alte CAR-uri, construite pe structura unor societăţi aflate în schimbare în ultimii ani, nu au aceeaşi soartă. Mare parte din acestea, strâns legate de situaţia economică, au dispărut pe parcursul anului sau urmează să fie desfiinţate. Potrivit evidenţei instituţiilor financiare nebancare, ţinută de Banca Naţională a României, în luna septembrie a acestui an, şase CAR-uri din judeţul Sibiu au fost radiate. Este vorba de Casa de Ajutor Reciproc Alcomsib Sibiu, Casa de Ajutor Reciproc CEC Sibiu, de CAR Retezat, CAR Simont Sibiu şi de două CAR-uri din Mediaş, cel al Medimpact şi Casa de Ajutor Reciproc a Salariaţilor Şantierului nr.4 Mediaş. 

40 de CAR-uri active

În acelaşi timp, alte CAR-uri nu mai funcţionează sau funcţionează la parametri reduşi. Este vorba de CAR-uri ai căror membri sunt salariaţii unor societăţi care au intrat în insolvenţă sau au mari dificultăţi financiare. Deşi lista CAR-urilor active din judeţul Sibiu este una lungă, doar o mică parte din acestea funcţionează fără probleme. 
Printre CAR-urile încă active din judeţ, potrivit evidenţelor Băncii Naţionale a României, se numără cel al Administraţiei Financiare Sibiu, al Aeroportului sau al Apă Canal. Mai există în evidenţe însă şi CAR-ul Vitrometan Mediaş, firmă care a înregistrat scăderi importante ale afacerilor în 2009 şi care a disponibilizat o parte din angajaţi. CAR-uri mai există la societăţi "bogate" precum Transgaz, Dafora, Armax Gaz sau BAT Mediaş, dar şi la firme cu probleme precum Automecanica Mediaş sau Hidrosib. CAR are şi Muzeul Brukenthal, dar şi Consiliul Judeţean. 
Potrivit BNR, în judeţul Sibiu, sunt aproape 40 de CAR-uri active. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).