Gheorghe Budrala, directorul coordonator al DADR Sibiu: Agricultura nu iese din criza nici in 2010

În popor se spune că recoltele dintr-un an se cunosc încă din iarnă, după cum este vremea. La Direcţia Agricolă Sibiu nu se anunţă vremuri tocmai bune. Dacă speraţi ca anul acesta agricultura să-şi revină din criză şi să avem parte de preţuri mai mici la alimente în magazine, vă cam înşelaţi. Poate la anul.

Reporter: Iese agricultura anul acesta din criză?

Gheorghe Budrală: Nu! Agricultura nu iese din criză nici în 2010. Este foarte dificil să iasă. Adică este normal dacă toată economia se îndreaptă să înceapă şi agricultura, dar nu va ieşi.

Rep.: Dar de ce vă raportaţi la alte ramuri, de ce nu vă referiţi la agricultură şi la forţele ei proprii?
G. B.: Dacă industria nu funcţionează nici ceea ce produce agricultura nu se consumă la nivelul la care ar trebui. Bine, la ora actuală nu se poate vorbi despre o agricultură chiar aşa de performantă în România.

Rep.: Câte subvenţii care se dădeau până acum fermierilor dispar anul acesta?
G. B.: Este aici o problemă înţeleasă foarte greşit. Este interpretată jurnalistic greşit, pentru spectacol. Presa vrea să facă spectacol. Subvenţiile anul acesta şi anul viitor vor fi mai multe decât până acum, doar că orientarea lor se va face prin sistemul european.

Rep.: Nu mai vin banii de stat, vin de la Uniunea Europeană?
G. B.: Exact, banii nu vor mai veni de la statul român, pentru că acesta este şi regulamentul european. În momentul în care s-a început subvenţionarea prin Apia (Agenţia pentru plăţi şi intervenţii în agricultură), a început cu o anumită sumă. O altă parte din subvenţiii, o sumă, vine de la Guvernul României, prin credite agricole, chiar şi prin APIA. Uşurel, uşurel, până în 2013 trebuie să dispară tot ceea ce există bani daţi de la Guvernul României, toată subvenţia de la stat, şi toţi banii trebuie să vină de la Uniunea Europeană. Dar nici aici banii nu vin tocmai de la UE pentru că este un buget centralizat al Europei la care contribuie şi România. Aşa este sistemul Uniunii Europene.

Rep.: Dar ca să ştie fermierii obişnuiţi, anul acesta vor avea mai puţine subvenţii sau nu?
G. B.: Nici într-un caz oamenii nu vor pierde din subvenţii. Se vorbeşte că nu vor mai fi bani pentru unele specii de animale, nu ştiu precis acum care din ele, sau ştiu, dar mă abţin, dar banii respectivi se vor reorienta în alte forme de subvenţionare. Cred că se va trece, şi mi se pare normal, cred că se va trece de la subvenţionarea care se face acum, de tip extensiv, ai pământ, vrei nu vrei, îţi iei subvenţia, se va trece la ai pământ, produci pe el ceva, îţi iei subvenţia. Ai pământ, nu produci pe el, nu primeşti bani.

Rep.: Legat de acest lucru, ai pământ, vrei nu vrei, iei nişte bani, chiar ajută aceşti bani pompaţi în ţăranii de la sate? Nu ar fi mai utili în altă parte?
G. B.: Aceşti bani ajută în sensul că în timp vor coagula agricultura. Deşi în unele părţi această subvenţionare are aspect de ajutor social. Dar faptul că se oferă aceste subvenţii îi poate face pe cei care se ocupă de agricultură să lucreze mai mult pământ, ai ia mai mult în exploataţie. Îi poate determina să adune mai mult pământ şi să dezvolte ferme mai moderne pentru că preţurile de cost pentru producţie sunt foarte mari. Preţul de la raft nu acoperă costul de producţie al produsului.

Rep.: Şi atunci care mai e rostul?
G. B.: Şi atunci, dacă vii cu o subvenţie stimulezi producţia. Vă dau un exemplu la producătorii de carne de pasăre. Cei care produc carne de pasăre şi nu vor mai fi subvenţionaţi de anul viitor vor vine produsele la un preţ mai mic decât costurile de producţie. Şi atunci, dacă va creşte preţul cărnii de pasăre la raft vor exista şi producători, dacă nu vor dispărea.

Rep.: Bine că în Sibiu nu avem aşa ceva. Sau rău...
G. B.: În Sibiu, sunt mulţi producători de ouă, dar nu de carne. Dar acelaşi lucru se poate întâmpla şi la ouă. Creşterea de preţ va fi cauzată de dispariţia subvenţiei directe. Poate se va găsi o altă formă de subvenţionare, există multe alte forme decât cea directă. Din 2011 zic eu, poate şi mai devreme, Apia va trebui să implementeze un sistem de subveţionare regională.

Rep.: Pentru cine mai e în viaţă atunci...
G. B.: Pentru câţi or mai fi că nu se ştie, poate sunt mai mulţi în viaţă. Poate mai învie şi morţii de atâta bine cât e în România. Atunci, ca să vă dau un exemplu, am putea avea subvenţii specializate pentru producătorii din Mărginimea Sibiului şi pentru produsele lor.

Rep.: Cum vă simţiţi când la Bucureşti, când se discută despre bugetul pe 2010 se vorbeşte despre câţi bani ia Sănătatea, Învăţământul, şi altele, iar Agricultura este undeva la urmă, la ce rămâne?

G. B.: Eu lucrez în Agricultură de aproape 29, aproape 30 de ani. Am lucrat şi în Agricultura socialistă, pentru că aşa era atunci...

Rep.: Agricultura comunistă...

G. B.: Nu, nu, agricultura nu era comunistă, erau eventual agricultorii. Grâul n-a fost niciodată comunist, nici porumbul, şi n-am avut niciun porc membru de partid. Nici boi n-am avut cu carnete de partid (râde). Ca să revin, totdeauna am simţit o marginalizare a Agriculturii. Chiar şi pe vremea aia era o marginalizare între agricultura de stat şi cea de CAP, care deşi deţinea ponderea cea mai mare era defavorizată.

Rep.: Dacă m-aţi lămurit cu marginalizarea, la Sibiu, Direcţia Agricolă cum stă cu bugetul pe 2010? La ce va aşteptaţi?
G. B.: O, Doamne! Păi staţi un pic că... (pauză).

Rep.: Că e de bine sau de rău?

G. B.: Direcţia Agricolă nu va primi sume foarte mari. Sumele pentru derularea activităţii sunt destul de mici. Dar nu derulăm fonduri numai prin Direcţia Agricolă, mai există şi APDRP-ul şi Apia şi una peste alta cred că mai puţin ca anul trecut nu va fi. Şi nu mă refer numai la Direcţia Agricolă pentru că la noi nu prea sunt bani.


„Cred că programul cu rabla la tractoare va merge destul de bine în judeţul Sibiu. Nu vă faceţi probleme că oamenii nu au de unde lua tractoarele, problema este să le poată lua şi să aibă cu ce. De unde să ia tractoare? Mă angajez solemn să le aduc eu cu zecile, numai să aibă lumea bani de ele. Le aduc eu fără niciun comision”, Gheorghe Budrală, director coordonator Direcţia Agricolă Sibiu


„Pe un fermier atât de mult îl şicanează birocraţia din ţara asta încât îi vine să renunţe la tot. Fermierii sunt în general oameni activi, ei vor să facă ceva, dar când văd câte avize şi aprobări sunt necesare fluieră şi la revedere! Este ca în bancul cu lupul. Zice lupul:
- Băi, cum se face pâinea?
- Păi se cultuvă grâul!
- Şi gata, iese pâinea?
- Nu, creşte grâul...
- Şi gata pâinea?
- Nu, trebuie măcinat.
- Şi gata pâinea?
- Nu, trebuie frământată făina.
- Şi gata pâinea?
- Nu, trebuie coaptă pâinea...
- No atuncea... să mâncaţi voi pâine! (râde)”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815