Potrivit unui studiu recent desfăşurat în SUA şi în China, stresul ar putea să stimuleze creşterea celulelor canceroase. Oamenii de ştiinţă consideră că poate fi vorba atât de stresul emoţional, cât şi de stresul de natură fizică sau de cel care apare în corp atunci când organismul luptă cu o infecţie. Se bănuia de mult timp că stresul este implicat în dezvoltarea cancerului, însă nu exista nicio dovadă de ordin biologic.
Studiile desfăşurate în SUA şi China au relevat faptul că genele mutante, despre care se ştie că declanşează cancerul, pot fi activate de către stres, care declanşează inflamaţii care, în anumite cazuri, determină anumite celule să se transforme în celule canceroase. Cercetătorii şi-au concentrat eforturile asupra a două gene mutante despre care se ştie că sunt implicate în declanşarea cancerului la oameni. Una dintre ele, numită RAS, este implicată în aproximativ 30% din totalul cazurilor de cancer. Cealaltă genă, una tumorală represivă, permite dezvoltarea cancerului atunci când structura ei prezintă anumite defecte. Niciuna dintre cele două gene nu poate să declanşeze cancerul de una singură. Studiul a fost efectuat pe exemplare de musculiţe de oţet care prezentau ambele mutaţii genetice.
Cercetătorii au descoperit că o celulă care prezenta o mutaţie a genei RAS poate să se dezvolte în tumoare malignă dacă are în apropierea ei o altă celulă care prezintă o mutaţie a genei tumorale represive. Stresul a fost factorul care a făcut legătura dintre cele două celule, făcând ca anumite proteine, denumite citokine, să circule între ele.
Studiile desfăşurate în SUA şi China au relevat faptul că genele mutante, despre care se ştie că declanşează cancerul, pot fi activate de către stres, care declanşează inflamaţii care, în anumite cazuri, determină anumite celule să se transforme în celule canceroase. Cercetătorii şi-au concentrat eforturile asupra a două gene mutante despre care se ştie că sunt implicate în declanşarea cancerului la oameni. Una dintre ele, numită RAS, este implicată în aproximativ 30% din totalul cazurilor de cancer. Cealaltă genă, una tumorală represivă, permite dezvoltarea cancerului atunci când structura ei prezintă anumite defecte. Niciuna dintre cele două gene nu poate să declanşeze cancerul de una singură. Studiul a fost efectuat pe exemplare de musculiţe de oţet care prezentau ambele mutaţii genetice.
Cercetătorii au descoperit că o celulă care prezenta o mutaţie a genei RAS poate să se dezvolte în tumoare malignă dacă are în apropierea ei o altă celulă care prezintă o mutaţie a genei tumorale represive. Stresul a fost factorul care a făcut legătura dintre cele două celule, făcând ca anumite proteine, denumite citokine, să circule între ele.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 341
Ultimele comentarii
Acum 5 ore
ANDREI NICULAE
Acum 7 ore
Friki Riki
Acum 8 ore
Un cititor
Acum 10 ore
GPT - simplu și fără școală
Acum 10 ore
Ger