Cei mai incapabili primari

Interesaţi-vă la primăria din localitatea dumneavoastră - dacă alesul comunităţii cu echipa sa nu au depus, până acum, niciun proiect pentru a obţine finanţări europene, până prin 2015 veţi putea uita de lucrări europene în faţa casei dumneavoastră. Cei din Miercurea Sibiului sunt în această situaţie.
"Că se cam închide la pâine", o poate vedea oricine aruncă o privire peste Caietul surselor de finanţare realizat de Agenţie pentru dezvoltare regională (ADR) Centru. Cele mai interesante şi stringente domenii de finanţare, cum ar fi reabilitarea infrastructurii sau fondurile de mediu, sunt închise - proiectele depuse deja solicită fonduri de şase, şapte ori mai mari decât cele aflate la dispoziţie.

Fonduri pe domenii neinteresante

E adevărat că, după cum spune şi Simion Creţu, directorul ADR Centru, mai sunt fonduri care ar putea fi accesate. Dar pentru care nimeni nu a aplicat până acum pentru că ghidul de eligibilitate împiedică un astfel de demers. Exemplu - banii alocaţi pentru decontaminarea şi reintegrarea în circuitul public a siturilor industriale. "Păi, cum să solicit eu fonduri pentru astfel de situri industriale, când acestea nu se află în proprietatea municipalităţii? E imposibil!".
"Mai sunt resurse pe creşterea capacităţii administrative. Trebuit văzut. Administraţia judeţului Sibiu s-a descurcat bine la atragerea de fonduri, precum şi oraşe de genul Sibiului, Mediaşului, Agnitei, Săliştii, Cisnădiei sau Avrigului. Asta ca să citez din memorie", spune Simion Creţu, directorul ADR.
Cele mai mari fonduri europene la dispoziţie au fost alocate prin Programul Operaţional Regional, lansat în 2007 tocmai la Sibiu, pe atunci Capitală culturală europeană. De atunci, primarii descurcăreţi au reuşit să obţină bani utili. Ceilalţi, vor avea de aşteptat. "Mă aştept la o relocare a fondurilor, dar în ce sens? Între sumele bugetate pentru fiecare proiect şi cele accesate în urma licitaţiilor rezultă întotdeauna o diferenţă. Prin licitaţii se face economie. De aici vor rezulta anumite sume, dar care nu o să fie atât de importante încât să schimbe mult soluţia", spune Valentin Păun, directorul firmei de consultanţă în domeniul accesării fondurilor europene GPA Bussiness Management. Potrivit lui, şansele ca alte programe de finanţare europeană pentru România să mai apară sunt destul de îndepărtate. "POR se va încheia în 2013. Proiectele finanţate în cadrul acestui program trebuie finalizate cel mai târziu în 2015. Ce se va întâmpla în această perioadă 2013 - 2015 nu ştiu. Dar România va trebui să mai beneficieze de fonduri europene - nu vom termina până atunci cu dezvoltarea durabilă şi coeziunea României", adaugă Valentin Păun.

Oraşele triste

Administraţia din Miercurea Sibiului nu a reuşit să atragă niciun cent din fonduri europene. Nici măcar nu a încercat - nu exista o echipă de redactare a proiectelor. "De anul acesta am alocat nişte bani pentru studii de fezabilitate", asigură, în ceasul al 12 şi un sfert primarul Ioan Troancă. Întrebat de proiectul de buget pe 2010, primarul nu ştie să dea cifre din memorie. "Să vedem mai întâi bugetul la nivel naţional. Cum, să vă spun bugetul executat pe 2009? Nu vreţi mai bine să vorbim luni?".
Nici la Dumbrăveni situaţia nu este tocmai fericită. Dar, măcar, există un proiect, chiar dacă nu neapărat pe fonduri europene - cel de construire a unei baze sportive. Fonduri europene sunt alocate pentru canalizare şi reţeaua de apă a oraşului, dar acest proiect este unul regional, cel al Asociaţiei Apa Târnavei Mari, în care şi Dumbrăveniul se regăseşte datorită poziţionării geografice. Anul acesta, însă, cei din Dumbrăveni vor să scoată cu mâna lor bani din fondurile UE. "Vrem să solicităm fonduri pentru spaţiile verzi. Deci, o să se lucreze un pic prin Dumbrăveni, cu canalizarea aceasta o să se sape mult. E bine să refacem şi spaţiile verzi", spune Mircea Dobreanu, viceprimarul din Dumbrăveni.

Agnita, celălalt exemplu

Cel mai bun an financiar pentru oraşul Agnita a fost 2009. Veniturile proprii la bugetul local au fost de aproximativ 1,52 milioane de euro. Până acum, administraţia din Agnita a depus proiecte şi obţinut finanţări europene de peste şapte milioane de euro. Două dintre aceste proiecte sunt deja încheiate - proiectul pilot privind gestionarea deşeurilor, în valoare de 650.000 de euro, şi proiectul social Casa Seniorilor, în valoare de 220.000 de euro. Cel mai mare pentru care s-a obţinut finanţarea este cel pentru reabilitarea şi modernizarea arterei principale a oraşului - şase milioane de euro. "Mai avem un proiect aprobat, pentru care aşteptăm finanţare la redistribuire. Este vorba de Agnita Medievală, cu mai multe componente - reabilitarea de străzi, clădiri şi crearea unui Muzeu. Valoarea acestui proiect este de 4,9 milioane de euro", spune Radu Curcean, primarul din Agnita. Pentru a ajunge la aceste performanţe, primul proiect depus de administraţia condusă de Curcean a fost înregistrat în decembrie 2004, iar primii bani au venit în 2005.

Sibiul aşteaptă 15 milioane de euro


Sibiul a beneficiat de mai multe finanţări europene până acum, dintre care cea mai mare este cea acordată prin ISPA pentru reabilitarea sistemului de apă şi canalizare, inclusiv a uzinei de apă şi a staţiei de filtrare. Cel mai recent proiect este legat de Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, pe baza căruia vor fi obţinuţi prin POR aproape 15 milioane de euro. Banii au fost alocaţi Sibiului în urma desemnării acestuia "pol urban de creştere". În principal, banii vor avea drept destinaţie o serie de proiecte care "să reducă discrepanţele dintre Oraşul de Jos şi Oraşul de Jos".

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro