„Când aduce banii atunci pot da autorizaţia”. Trei ani și trei luni de închisoare pentru arhitecta șefă din Miercurea Sibiului. Hotărârea nu este definitivă

Tribunalul Sibiu a condamnat-o pentru luare de mită la trei ani și trei luni de închisoare pe Ioana Ciontea, căreia i-au fost delegate atribuțiile de arhitect șef al orașului Miercurea Sibiului. 32.000 de lei este suma pe care a încasat-o Ciontea de la un investitor care a așteptat mai bine de doi ani să îi fie eliberată o autorizație de construire a unor grajduri și a unui abator. Hotărârea a fost atacată cu apel de către fosta arhitectă șefă.

„Condamnă inculpata Ciontea Ioana Adina la pedeapsa de trei ani şi trei luni de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. (…) aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcâie care implică exercițiul autorității de stat şi de a exercita funcţia de inspector de urbanism sau de arhitect în cadrul unei instituţii/autorităţi publice, pe o durată de patru ani”, se arată în minuta dată publicității de Tribunalul Sibiu, în urma încheierii, pe fond, a procesului în care a fost trimisă în judecată fosta arhitectă șefă a orașului Miercurea Sibiului.

Ioana Ciontea (40 de ani) a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu în vara lui 2023, într-un dosar pornit ca urmare a unui denunț formulat de un cetățean egiptean, stabilit în România din 2004.  Din 2016, a început să exporte carne de oaie către Emiratele Arabe Unite și a decis să-și înființeze, prin urmare, și o fermă cu cinci grajduri și un abator. Terenul potrivit, de 30.000 de mp, l-a găsit în Apoldu de Sus, sat aparținând de orașul Miercurea Sibiului.

Așa a intrat în contact cu Ioana Ciontea, căreia îi erau delegate atribuțiile de arhitectă șefă a orașului Miercurea Sibiului, la acea dată. Ciontea i-a arătat că pentru a construi grajdurile și abatorul trebuie elaborat un plan urbanistic zonal. La solicitarea investitorului, Ciontea l-a pus în legătură cu o firmă de proiectare din Mohu (sat aparținând de comuna Șelimbăr). 

Lungul drum presărat cu șpăgi

La finele anului 2017, investitorul originar din Egipt a aflat că nu poate primi autorizație de construire, deoarece terenul pentru care i-a fost solicitată elaborarea unui plan urbanistic zonal este în zona extravilană. Nici în martie 2018 – un alt termen limită promis investitorului - actele pentru abator nu erau gata, în ciuda faptului că până la acea dată a plătit mai bine de 32.000 de lei pentru întocmirea documentațiilor. Între el și firma din Mohu au intervenit tensiuni și amenințări pentru urgentarea lucrurilor. În cele din urmă, arhitectul din Mohu a predat arhitectei șefe din Miercurea Sibiului întreaga documentație, arătând că – pe fondul tensiunilor cu investitorul din Egipt – nu mai are nicio pretenția pentru restul de 34.450 de lei pe care i-ar mai fi avut de încasat. 

Potrivit actelor depuse la dosar și avute în vedere de instanță, Ioana Ciontea a stabilit mai apoi cu investitorul egiptean ca diferența de 34.450 de lei să îi fie plătită în conturile firmei Mariart Proiect SRL, la care asociate erau arhitecta șefă din Miercurea Sibiului și mama acesteia. În acest scop, la începutul anului 2019, între Mariart Proiect SRL și firma investitorului egiptean a fost încheiat un contract de proiectare. Care, în realitate, nu avea niciun obiect, din moment ce PUZ-ul și actele aferente erau deja întocmite de o altă societate.

Atât în fața procurorilor, cât și a instanței, Ioana Ciontea a arătat că a fost de acord cu o astfel de variantă deoarece se simțea vinovată că i-a pus în legătură pe investitor și proiectantul din Mohu, „dar era şi interesată de promovarea orașului Miercurea Sibiului prin efectuarea acelei investiții”. Iar banii astfel încasați urma fie să îi transfere proiectantului din Mohu, fie să se compenseze cu acesta în cadrul unor proiecte pe care le derulau în parteneriat. Până la trimiterea în judecată, însă, niciunul dintre scenarii nu a fost pus în aplicare.

Instanța de judecată nu a dat crezare scenariului prezentat de Ioana Ciontea. Foto: arhiva Turnul Sfatului

În realitate, au arătat procurorii, Ioana Ciontea a condiționat eliberarea autorizației de construire de plata celor 34.450 de lei în conturile firmei deținută de ea și mama ei. În acest sens, instanța a avut în vedere și conversațiile purtate pe WhatsApp între investitor și arhitecta șefă. „Conversaţiile purtate între inculpată şi denunţător sunt de natură să formeze convingerea instanţei că în cursul lunii noiembrie, deşi inculpata deţinea documentaţia necesară pentru emiterea autorizaţiei, aceasta a condiţionat emiterea acestui act administrativ de plata diferenţei de bani pe care denunţătorul o datora arhitectului”, se arată în motivarea publicată prin intermediul ReJust.ro.

În acest sens, instanța citează câteva din mesajele pe care Ioana Ciontea i le-a transmis investitorului prin WhatsApp. „Acum trebuie să trag eu de tine? O să fac adresă de respingere a documentației. Că altă soluție nu am”, „Când aduce banii atunci pot da autorizaţia”, „Trebuie să achit proiectul, oamenii sunt aici”, „Oamenii care au lucrat la proiect aşteaptă banii”, „În fiecare zi sunt sunată, mă terorizează ăştia” sunt câteva astfel de exemple scoase în evidență de judecătorul de caz al Tribunalului Sibiu.

„Gravitatea ridicată a acuzaţiei este relevată nu numai de valoarea ridicată a foloaselor pretinse şi obţinute de inculpată, dar şi de împrejurare că inculpata a ales să condiționeze îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în legătură cu un obiectiv de investiţii de o importanţă ridicată pentru comunitatea locală, profitând şi de faptul că pe parcursul derulării colaborării a reuşit să creeze în percepţia denunţătorului imagine că ea este singura persoană care ar putea să îl ajute să realizeze investiția propusă”, extras din motivarea Tribunalului Sibiu

În cele din urmă, în conturile firmei Ioana Ciontea au fost virați 32.000 de lei. La restul de 2.450 de lei, arhitecta a renunțat mai apoi. „Elementul material al infracţiunii comise de inculpată constă în pretinderea repetată de către inculpată a plăţii sumei de 34.545 lei, reprezentând plata serviciilor de proiectare care în realitate nu au fost prestate de către societatea controlată de inculpată, şi ulterior primirea de către inculpată a sumei de 32.000 lei (...). Pretinderea sumelor de bani arătate mai sus s-a realizat în mod repetat, inculpata condiționând pe o perioadă de câteva luni emiterea autorizaţiei de construire de plata acestora”, a mai constatat instanța sibiană.

La începutul acestei luni, atât Ioana Ciontea, cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu au formulat apel împotriva hotărârii. Dosarul nu a fost înregistrat, deocamdată, pe rolul Curții de Apel Alba Iulia.

Din dosar au fost eliminate o serie de probe obținute de procurori, fiind invocate diferite decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, precum și ale Curții Constituționale.

Candidata lui Băsescu: de la Primărie, la Consiliul Județean

Ioana Ciontea a cochetat și cu politica în urmă cu nouă ani. Înscrisă în Partidul Mișcarea Populară, a fostului președinte al României Traian Băsescu, ea a candidat pe unde a apucat: atât pentru funcția de primar al comunei Poplaca (unde își are domiciliul), cât și la Consiliul Local Poplaca. În același an electoral 2016, tânăra aspirantă la calitatea de politician s-a înscris și pe listele de candidați la Consiliul Județean Sibiu.

Citește și N-au apă în oraș, dar curg șpăgile în Primărie: de la iPhone XS, la zeci de mii de euro pentru arhitecta șefă

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi