Constructorii, loviti de criza, paliti si de Guvern

Până acum doi ani, construcțiile erau motorul economiei românești. Au tras în sus profitul unor industrii întregi, de la cele constructoare de mașini, la industria mobilei și a finisajelor interioare. Au pus pe roate bănci, au dat de lucru brokerilor de credite, agențiilor imobiliare. La începutul primăverii lui 2010, însă, teama, falimentele și executările silite merg pas la pas cu acest domeniu. Turnul Sfatului a stat de vorbă cu mai mulți constructori din Sibiu, de la cei de mare anvergură, la cei medii și chiar cu unii dintre cei care au falimentat. Plus un bancher, care a recunoscut franc că nu este el pregătit să finanțeze relansarea construcțiilor sibiene.

Financiar, ”lucrăm numai cu hârtii”
În chiar zilele acestea, majoritatea firmelor de construcții de talie medie din Sibiu nu au putut să își plătească angajații. Nu există bani pe piață. Problema lichidităților, însă, este una larg răspândită și pune probleme chiar și pentru nume mari precum Max Boegl și Geiger. Ewald Brandner este directorul general de proiect în cadrul asocierii celor două firme care lucrează la secțiunea întâi a centurii ocolitoare a Sibiului, asociere cu o cifră de afaceri de o sută de milioane de lei anul trecut și cu 180 de angajați proprii, în medie. ”Din punct de vedere financiar, 2010 va fi cel puțin la fel de dificil ca și 2009. Problemele de lichiditate ale clienților se vor accentua”, spune Ewald Brandner. Mult mai plastic descrie situația un constructor de talie medie din Sibiu, care nu a vrut, însă, să își dezvăluie identitatea. ”Nimeni nu mai plătește nimic, este colaps. Lucrez numai cu bilete la ordin. Le amân pe unele și dau altele. Lucrăm numai cu hârtii, nu cu valori reale. Furnizorii mei girează, la fel, cu biletele la ordin emise de mine. Și tot așa mai departe, încât se ajunge la un extrem de larg lanț pe care nu îl mai pot controla. Rezultatul, în cele din urmă, este refuzul la plată”. Unul din constructorii care a renunțat la afacere, spune, însă, că banii puțini dispar oricum foarte repede. ”Fără contracte nu am mai rezistat decât câteva luni. Am mai ținut un mic nucleu de muncitori foarte buni, cărora în cele din urmă nu le-am mai putut plăti salariile din banii ținuți deoparte. Așa că le-am găsit de muncă în străinătate, în ideea în care atunci când își vor reveni aici lucrurile, îi voi chema înapoi”. Chemarea înapoi a muncitorilor, însă, nu pare să vină în acest an.

Statul este finanțat de constructori
Cosmin Gheltsch conduce propria firmă de construcții, cu o cifră de afaceri în continuă creștere. Chiar și în 2009, chiar și în 2010, spune el. ”Crește cifra de afaceri, nu și încasările. Dar în ceea ce privește contractele cu statul, cred că acestea sunt singurele șanse de supraviețuire pentru o firmă de construcții, în acest moment. Statul plătește greu, dar este sigur că plătește. Iar dacă în firmă ai personal instruit și un management adecvat, reușești să treci și peste această perioadă”, consideră Cosmin Geltsch. Problema întârzierilor cu care statul își achită facturile fie blochează lucrările, fie îi obligă pe constructori să finanțeze cu banii proprii lucrările pentru care au fost angajați. Ewald Brandner crede că în aceste condiții, statul ar putea oferi cel puțin niște garanții. ”Măsuri solide de garantare oferite beneficiarilor publici, care la rândul lor ar putea oferi aceste garanții constructorilor. În acest mod, anumiți constructori ar putea aborda băncile pentru a susține temporar lucrările, dar doar în schimbul unor garanții solide și cu certitudinea posibilității încasării costurilor de finanțare etc. Practic, în acest moment, constructorii finanțează statul român, fără a factura dobânda legală la creanțe neîncasate. În cazul în care aceste aspecte s-ar reglementa mai clar, s-ar putea genera un imbold, prin care volumul lucrărilor poate s-ar accelera generând implicit efecte fiscale benefice statului”, consideră directorul de proiect. O altă mutare așteptată de la stat de unii constructori este introducerea punctajelor pentru firmele care au contracte cu instituțiile publice – puncte în plus să fie acordate pentru portofoliul de lucrări, angajați de specialitate, dotări, iar în minus să fie acordate pentru lucrări nefinalizate la termen sau contestații depuse, dar necâștigate.

Încă se mai fac angajări
În afara firmelor pentru care falimentul bate în mod evident la ușă, constructorii spun că sunt dispuși să angajeze în continuare. ”Eu mai fac angajări. Cât privește concedierile, acestea sunt doar în urma unor greșeli repetate care aparțin angajaților. Despre creșteri salariale nu putem, însă, vorbi acum”, spune Cosmin Geltsch. Tot portofoliul de lucrări face ca și în cazul celor de la Geiger – Max Boegl lucrurile să nu fie chiar negre. ”Nu credem că vom face restructurări masive. Având în vedere înghețarea salariilor în 2009, nu credem că, social vorbind, se poate porni de la aceleași premise în 2010. În cel mai bun caz vom adapta salariile la nivelul inflației acolo unde este cazul”, adaugă Ewald Brandner. În cazul constructorilor de talie medie fără perspectiva unor contracte solide, nici nu se pune problema unor predicții realiste. ”Sper să îmi mai pot păstra din echipamentele cumpărate în 2008 în leasing”, spune un constructor de talie medie, fără a-și dezvălui identitatea.

Bancherii au bani. Dar îi dau greu
Boomul imobiliar din anii trecuți a izvorât și din generoasele oferte de creditare ale băncilor. Oferte demult uitate, de-acum. Turnul Sfatului a stat de vorbă și cu un director de bancă din Sibiu. Din cauza greoaielor metode de comunicare ale băncilor care au restricții peste restricții venite ”din centrală”, am ales să nu dăm numele directorului respectiv, pentru a-l putea cita, însă. ”De ce să dea băncile bani pentru real estate, domeniu în care capacitatea de rambursare este din vânzarea apartamentelor? Care acum nu se mai vând ca în trecut. De fapt, aproape că nu se mai vinde nimic”, spune directorul de bancă. Potrivit lui reluarea creditării se va face, dar totul ține de oameni. ”În momentul în care oamenii au senzația stabilității locului de muncă, în momentul în care oamenii au perspectiva avansării în carieră, atunci vor face schimbări. Schimbă apartamentul, schimbă mașina, pentru că le merge bine. În acel moment banii o să apară, pentru că în bănci sunt destui bani. Dar gradul de risc la credite este foarte mare. Banca nu mai dă ușor bani, cere chiar și situațiile financiare ale firmei la care lucrează solicitantul. Verifică chiar și dacă firma la care lucrează are datorii la bugetul statului”. Despre luminița de la capătul tunelului, însă, niciunul din cei interdievați nu poate vorbi de certitudini. Chiar dacă semnele unei revigorări pot apărea din acest an, efectele nu se vor simți în mod sigur în 2010.

”Accentele reale pe măsuri de relansare ale economiei lipsesc. Bugetul de stat pentru investiții în infrastructură este unul disproporționat de mic în relație cu prioritățile declarate inițial. Cercul vicios privind alocările bugetare (dintre măsuri de protecție socială și relansare economică) nu se poate sparge în acest fel”, Ewald Brandner

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi