Judecătorii sibieni au considerat că Teatrul Național ”Radu Stanca” stă într-o clădirea care poate fi retrocedată în natură moștenitorilor foștilor proprietari. La finele anului trecut ei au și dat o hotărâre în acest sens. Printre cei care, în opinia judecătorilor, trebuie să devină proprietari ai clădirii apare, indirect, și numele lui Ilie Carabulea care a cumpărat drepturile litigioase de la moștenitori.
Procesul pentru retrocedarea Teatrului Național Radu Stanca este o poveste veche, care a început să lâncezească până acum câțiva ani. În 2004, primarul Sibiului, Klaus Johannnis, a semnat două dispoziții, prin care recunoștea dreptul de moștenitori pentru o parte din clădirile Teatrului Radu Stanca pentru Ioana Adania Folea, născută Petri, cu privire la cota de ½ din imobil şi a persoanelor Mariana Ioana Rițivoiu, Ruxandra Mihaela Năstase, Viorel Nicolae Craja, respectiv Ana Teodorescu, cu privire la restul cotei de ½ din imobilul revendicat. Primarul Sibiului mai susține că respectivele clădiri nu pot fi retrocedate în natură deoarece au o destinație publică și că moștenitorii vor primi măsuri reparatorii. Odată cu apariția Legii 247 din 2005 care cere, cu precădere, retrocedarea în natură, moștenitorii prin avocații lor din Cluj Napoca văd o nouă șansă de a reprimi clădirile în natură și încep un nou proces în 2006.
Apare și Carabulea. Ilie Carabulea
Primarul municipiului Sibiu, ca parte în procesul derulat la Tribunalul Sibiu, aduce o expertiză potrivit căreia Teatrul Radu Stanca nu poate fi retrocedat deoarece, în timp, Statul Român, prin diferitele ei instituții, a investit în zonă, a clădit și extins. Iar clădirile în care funcționează acum Teatrul Radu Stanca sunt, de fapt, mai mult de 150% din ceea ce era înainte de naționalizare. Caz în care, retrocedarea nu mai trebuie făcută, ci trebuie aplicate măsurile de despăgubire.
În proces, însă, mai apare un nume – SC Păltiniș Leasing SA, firma controlată de Ilie Carabulea, patronul Holdingului Atlassib. Acesta cumpără drepturile litigioase ale moștenitorilor și cere o contraexpertiză. Făcută de trei experți. Ideea finală este aceeași – clădirea revendicată din Teatrul ”Radu Stanca” trebuie retrocedată în natură. Ceea ce judecătorii sibieni încuviințează, prin hotărâre, în decembrie 2009.
Chichițe legislative
În acest proces a fost consultat şi expertul tehnic Emil Belaşcu, cel care a fost consultat şi în cazul procesului de retrocedare a unei părţi din Centrul chinologic de la Sibiu. Potrivit lui Belaşcu, retrocedarea în natură a clădirii Teatrului este posibilă pentru că situaţia juridică a clădirilor nu era reglementată. Adică, Primăria Sibiu nu le-a întabulat. „Potrivit dispozițiilor din lege, imobilul revendicat în retrocedare în mod normal se cuvenea a fi retrocedat în natură. Celelalte clădiri nu au fost reglementate juridic. Nefiind reglementate juridic nu s-a întregit o unitate imobiliară pe temei legal. Nefiind întregită o unitate imobiliară, sigur, lucrurile trebuiau judecate secvențial pe fiecare imobil în parte. Deci acesta este motivul pe care, pe temei legal, oamenii au invocat un imobil la care starea lui la Cartea Funciară a fost una și aceeași, schimbată doar la regim de proprietate, nicidecum la regim de avere. Fondul problemei este că averea a fost una și aceeași cu cea revendicată și nu a fost modificată în timp de Statul Român care și-a dezvoltat funcțiunile complementare ale teatrului în alte imobile”, spune Emil Belaşcu.
În contra opiniilor expertului sibian ar fi prevederile Legii 7 din 1996, care prevede că Statul Român are drept de proprietate asupra bunurilor şi fără a le întabula. Această măsură este cerută doar în condiţiile în care Statul Român doreşte să dispună, în vreun fel, de bunul respectiv – de exemplu, să-l vândă.
Curtea de Apel, apoi Înalta curte
Emiş mai spune că celelate investiții făcute de Statul Român sunt ”niște complementarități la activitatea de bază” care se desfășura pe terenul și în clădirea fostului proprietar. Cât privește investiția lui Ilie Carabulea în cumpărarea drepturilor litigioase, Emil Belașcu laudă mișcarea omului de afaceri. ”Probabil că dânsul a privit în zonă terenul, nu atât clădirile. Este în zonă centrală, a fost o investiție lăudabilă ca investitor, chiar dacă este speculativă. Omul a pornit, s-a documentat, oricum actuala locație a teatrului nu oferă generozitatea necesară pentru un spectator”.
Primăria Sibiu a făcut recurs la hotărârea judecătorilor sibieni. Până acum, la Curtea de Apel de la Alba au fost patru termene, următorul fiind programat pentru 25 martie. În proces, alături de Păltiniș Leasing a apărut și SC Atlassib SRL Sibiu. Cum Păltiniș Leasing a intrat în reorganizare, cu datorii imense la stat, iar Ilie Carabulea a ieșit și el din firmă, cel mai probabil SC Atlassib a cumpărat, mai departe, drepturile litigioase pentru procesul legat de retrocedarea clădirii Teatrului ”Radu Stanca”. Ilie Carabulea este asociat în cadrul SC Atlassib SRL.
După Curtea de Apel Alba, cel mai probabil, procesul va ajunge la Înalta curte de casație și justiție a României, oricare ar fi verdictul dat la Alba. În cazul în care clădirea Teatrului Radu Stanca va fi retrocedată în natură, potrivit legilor în vigoare, trei ani va trebui menținută funcțiunea imobilului, urmând ca Teatrul să plătească o chirie al cărei cuantum este stabilit prin lege.
Nu sunt bani pentru un nou Teatru
În efervescenţa anului cultural 2007, inclusiv la nivelul administraţiei publice sibiene se vorbea intens fie de o extindere a actualei clădiri a Teatrului „Radu Stanca”, fie de un nou sediu. În 2008, însă, primarul Klaus Johannis a revenit declarând că „timpul nu ne presează”. "Şi dacă s-ar retroceda actualul sediu, timp de trei ani teatrul mai poate funcţiona acolo", a mai spus, în ianuarie 2008, Johannis.
Cât priveşte zona respectivă, aceasta este un subiect fierbinte în continuare. Unii investitori, gen Iulian Dascălu, a văzut în zonă un loc numai bun pentru un imens mall, cu teatru încorporat şi cu multe alte dotări. Ideea a picat în urma protestului multor arhitecţi sibieni.
În ce priveşte viitorul plan urbanistic al Sibiului, care ar fi trebuit să intre în vigoare din acest an, prevede ca pe în zona Teatrului Radu Stanca și a Pieței pentru Flori plus Cazarma 90 să fie amenajat un centru de conferițe, congrese și spectacole, în ideea în care și spitalul județean se va muta pentru a face loc unui campus universitar.
”Nu e chichiță legislativă. Dacă actualul proprietar (Primăria Sibiu – n.r.) și-ar fi reglementat regimul juridic, sigur că proporțiile invocate de lege vizavi de investiții ar fi depășit cuantumul de 50% și, în condițiile acestea, sigur că ar fi trebuit să le dea participații la Fondul Proprietatea sau să îi despăgubească în finanțe. Dar, în aceste condiții, se cuvenea să fie dat Teatrul înapoi”, Emil Belașcu, expert tehnic
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Teatrul Radu Stanca , Fondul Proprietatea , Cluj Napoca , Primăria Sibiu , Statul Român , Apel Alba , Ilie Carabulea , Klaus Johannis , Holdingului Atlassib , Radu Stanca , Teatrul Naţional , Teatrului Radu Stanca , Păltiniș Leasing , Teatrului Naţional Radu Stanca , Tribunalul Sibiu , Primarul Sibiului , Cartea Funciară , Emil Belașcu , Ana Teodorescu , Cum Păltiniș Leasing , După Curtea , Ioana Adania Folea , Iulian Dascălu , Klaus Johannnis , Mariana Ioana Rițivoiu , Ruxandra Mihaela Năstase , Viorel Nicolae Craja
Vizualizari: 763
Ultimele comentarii
Acum 24 minute
Sibianul
Acum 27 minute
Ger
Acum 27 minute
D.M.
Acum 30 minute
B
Acum 32 minute
Da!