Luni,
17.01.2022
Cer Senin
Acum
-7°C

Ieri, azi si maine

 

Am avut șansa să petrec noaptea Învierii într-un loc cum mai rar găsești pe pământ, la Biserica din Densuș. Un loc magic, mistic dar și foarte trist. Ca multe alte frumuseți lăsate de înaintași unor urmași inconștienți. Faimoasa și frumoasa biserică e un conglomerat de culturi unic în România și poate în întreaga lume. Lespezi de calcar, coloane, piatră de râu și cărămizi arse, materiale de construcție apărute și utilizate la distanțe de sute de ani. Și totuși, toate în același loc, în structura aceleiași clădiri. Biserica de la Densuș e una dintre cele mai grăitoare piese rămase din antichitate. Prin vechea intrare în biserică poți pătrunde doar aplecat, de parcă pământul României de acum 500 de ani era locuit doar de pitici. Față în față cu năvala continuă a turcilor și tătarilor, comunitatea n-a găsit altă soluție ca să scape de umilința supremă gândită de atacatori, intrarea cu calul în biserică. Așa că au construit acea ușă minusculă pe care de abia dacă poți intra pe jos, nici vorbă pe cal. Toți sfinții au ochii scoși. Conspiraționiștii au bătut lespezile bisericii ani în șir căutând explicații păgâne. Tot mâna cotropitorilor și acolo. Ochii sfinților pictați pe coloanele bisericii poartă încă urmele sulițelor și hangerelor. Iar tot în această biserică există singura reprezentare a Pruncului Isus în costum tradițional românesc. Pe scurt, un loc senzațional care merită ocrotit din răsputeri pentru că pereții bisericii sunt legătura între antichitatea și evul mediu al teritoriului cunoscut astăzi drept România.

Din păcate, biserica a avut nevoie de restaurări. Și ca deobicei, unde pune mâna specialistul iese lucru de mântuială. Da, i-ar fi durut mâna să pună mortar în loc de ciment în găurile dintre pietrele de râu. Probabil așa au driblat devizul și au mai pus niște bani frumoși deoparte. Am devenit niște iresponsabili. Cu gândul doar la mâine uităm constant de azi și nici nu mai ținem cont de ieri. Ziua de ieri nu mai are nicio valoare. Noi încă știm, pentru că avem părinți care să ne povestească. Dar în timp, când aceste valori inestimabile vor dispărea din hulpăvia unor găști mârșave iar poveștile se vor dilua, istoria nu va mai reprezenta nimic. Fără un trecut, cum poți crea un viitor?

Tag-uri: Pruncului Isus

Vizualizari: 262

Bogdan Brylynski

de Bogdan Brylynski

Editor
Telefon:
0722 227 297

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus