De paza la poarta primarului

De patru luni, casa primarului Sibiului, Klaus Johannis, este păzită zi și noapte. De când cu scrisoarea de amenințare cu moartea. Paza e bună – unii dintre vecini se simt mai în siguranță, dar și rea – din cauza permanenței, nimeni nu mai oprește ”pe interzis” să cumpere câteva ceva de la puținele magazine din zonă.

Deși au găsit un loc ”mai retras”, mașina poliției comunitare de unde este supravegheată casa primarului a devenit un lucru extrem de vizibil și de normal pentru oamenii din zonă. Polițiștii comunitari au devenit ”de-ai casei”. ”De fiecare dată când iese nepoțelul meu, fuge la mașină să vadă dacă e de serviciu «prietenul lui». Căci are un polițist preferat. Dar, nuuuu, nu ne deranjează, cum să deranjeze”, spune doamna Mihăilescu, vecina de vizavi a primarului. Chiar lângă gardul casei ei stau zi și noapte polițiștii comunitari. ”Îi cunosc bine. Primarul a fost profesorul de fizică al fiicei mele, doamna a fost profesoara de engleză. Sunt vecini tare de treabă. Acum, el nu s-a speriat așa de amenințarea aceea, dar doamnele... doamnele s-au speriat mai tare. Vă dați seama”. Doamna Mihăilescu spune că nu e mare diferență de când cu poliția comunitară care face ”permanență” în casa coastei ei. ”Oricum aici era o zonă liniștită. Iar domnul primar e foarte receptiv. I-am lăsat de mai multe ori scrisori în poartă, bilelețe, cu problemele văzute de mine și multe am văzut că s-au rezolvat”. De când cu scrisoarea de amenințare, însă, nu a mai apucat să lase vreun mesaj. Odată, mai demult, a şi văzut o intervenţie rapidă a celor doi poliţişti pitiţi în dosul casei ei. „Vroia domnul primar să iasă din curte cu maşina şi a apărut un om beat. Care tot făcea, aşa, semne. Şi repede a sărit un poliţist comunitar - «alo, domnu’, domnu’», i-a strigat şi a liniştit situaţia”.

La doi pași mai încolo, Doina Veltri și-a deschis un magazin cu aranjamente florale. ”E, ce să mă deranjeze... Oricum de aici nu este ce să se fure?”, priveşte în jurul ei către flori. Numai că, de când stau de pază poliţiştii comunitario, nu mai oprește chiar nimeni cu mașina în faţa magazinului să mai cumpere rapid câte un aranjament floral. Noroc că nu „vadul” de pe strada Bâlea e principala sursă de clienţi pentru Doina Veltri. „Dar, e o problemă că aici trebuie să ştergi geamul o dată la trei ore. Se face un praaaf”, arată femeia către vitrina care e despărţită de şosea doar de trotuarul îngust.

În vecinătatea florăriei este un coafor. Femeile de aici lucrează cu mişcări rapide şi vorbesc la fel de rapid. Elena Parascu are, însă, o nedumerire. „Cine l-a ameninţat a uitat să spună şi data la care se prescrie ameninţarea. Adică, până când e valabilă”, glumeşte coafeza. „Acum, sincer, nu cred că vroia cineva să îl omoare pe primar. Nuuu, aici, la Sibiu oamenii sunt mai educaţi... de fapt, nu, sunt mai liniştiţi”, se coretează rapid.

În miezul oricărei zile, şoferii sibieni trec în viteză prin dreptul maşinii de poliţie comunitară, care îşi iţeşte botul din intrarea într-o curte aflată vizavi de casa primarului. În zumzetul maşinilor care zburdă pe şoseaua dreaptă, cei doi poliţişti îşi văd de ale lor. Nu mă bagă în seamă nici când fac semne în faţa uşii şoferului şi abia când dau să deschid portiera, domnişoara poliţist comunitar îl dezmeticeşte din amorţeală pe domnul poliţist aflat pe locul şoferului. „Să tragem maşina, vreţi să intraţi?”, deschide rapid poliţistul portiera. „De la ziar? Nu, nu, noi nu dăm declaraţii. Aaa, aşa... păi, cum să fie... Bine. E liniştită atmosfera”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro