„Vad dupa imbracaminte ce posibilitati materiale au oamenii”

Dacă sunteţi de părere că numai vouă vă este rău că rămâneţi fără 25 la sută din salariu sau 15 la sută din pensie, aflaţi că este doar o impresie. Sunt sectoare în economia asta unde criza a lovit mult mai rău. În ultimii ani numărul persoanelor care lucrau în domeniul confecţiilor s-a înjumătăţit. Aurelienţu Popescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei, bate ţara în lung şi lat organizând pe ici, pe colo, târguri de haine la preţuri de criză. Un colac de salvare pentru câteva firmuliţe. Cum arată praful şi când vine Iisus în segmental ăsta, aflaţi de la Aurelienţu Popescu.

Hainele? Un fel de uniforme

Reporter: Mai există modă în ţara asta?
A. P.: Modă există şi trebuie să existe dar 58 la sută din populaţia României se îmbracă numai de nevoie, nu se îmbracă că “aşa e moda”. Este o chestie foarte dureroasă, după 20 de ani de zile de economie capitalistă în România.

Rep.: Când li se taie salariile oamenii se gândesc ce pun pe masă nu cu ce se îmbracă. Mai merge şi de la naftalină.
A. P.: Da, din păcate asta este realitatea şi este dureros. Este foarte, foarte dureros că s-a ajuns aici. În România se mai schimbase ceva în ultimii ani. Eu merg în foarte multe oraşe din ţară şi văd după îmbrăcăminte ce posibilităţi materiale au oamenii. Şi sunt oraşe într-adevăr unde oamenii se îmbracă numai cu haine din China, haine de foarte prastă calitate şi care nu sunt la modă, sunt din materiale sintetice, care nu ajută sănătatea, un fel de uniforme, eu aşa le spun. Au ajuns aproape toţi îmbrăcaţi la fel, aceaşi ţesătură, acelaşi model... În condiţiile în care noi în România avem foarte mulţi producători de îmbrăcăminte, avem foarte mulţi pentru că am exportat foarte mult. În Uniunea Europeană am fost primii exportatori în confecţii, până în 2006. Am fost ţara care exporta cel mai mult în Uniunea Europeană, din 2006 locul nostrum fiind luat de exporturile din China. Am căzut pe locul doi, următorul an am rămas pe locul III şi acum suntem pe locul V.

A picat industria la Sibiu

Reporter: Aţi zis că vedeţi prin toată ţara cum se îmbracă oamenii şi vă daţi seama de ce posibilităţi au. Sibiul cum stă aici?
A. P.: Sibiul a avut şansa să treacă prin acei ani buni din 2007, zic eu că a avut şansa probabil a unor buni conducători, chiar dacă sun politicieni. Şi chiar dacă se putea face mai mult, comparativ cu alte oraşe există politicieni care mai fac ceva şi pentru populaţie, chiar dacă industria a cam picat. Cum se întâmplă şi acum că aţi avut foarte multe fabrici până acum vreo doi ani şi multe dintre ele şi-au restrâns activitatea. În condiţiile astea au mai crescut şomerii în ultimii ani dar la voi au mai crescut serviciile – şi ştiţi din ce motive – Sibiul este o zonă cu oameni serioşi care fac lucrurile bine, faţă de alte zone. Şi asta a fost şansa şi va fi şansa pentru viitor. Deci din punctual meu de vedere, ce am văzut în zona Ardealului pentru mine este impresionant comparative cu alte zone ale ţării. Deci, vă dezvoltaţi sigur, vă dezvoltaţi încet, oamenii sunt serioşi, mult mai serioşi decât prin alte zone ale ţării şi cred că ne va lua-o mult înainte Transilvania şi Ardealul.

Rep.: Criza asta nu ne aduce cpe toţi cu picioarele pe pământ, nu nivelează  diferenţele?
A. P.: Nu nivelează, dimpotrivă acum se văd cel mai bine diferenţele. Pe unii îi găseşte mai pregătiţi să reziste crize. Vedeam de dimineaţă un reportaj la televizor din Şura Mică. Am văzut lucruri impresionante pe care le-au făcut oamenii ăia acolo.

Modelul Şura Mică

Rep.: Chiar aşa v-a impresionat Şura?
A. P.: Nu vezi în foarte multe locuri în România aşa ceva. Primarul ăla se preocupă pentru sat, a fost în Germania, a învăţat şi apoi a aplicat, a fost în Statele Unite ale Americii, a văzut apoi a venit şi a aplicat. Câţi au fost? Câţi au văzut? Câţi au aplicat? M-au impresionat oamenii ăia de acolo.

Rep.: Revenim la haine, dacă a scăzut mult consumul în această perioadă, preţurile cu cât au scăzut?
A.P.: Vedeţi, fiind o concurenţă neloială pe undeva, deoarece produsele din China şi Turcia vin în România şi trec vama făcând evaziune fiscală, pentru că nu vin la preţurile reale. Şi la îmbrăcăminte şi la încălţăminte ei nu plătesc taxe la bugetul statului. Şi atunci producătorii români sunt nemulţumiţi  că se crează această evaziune şi o concurenţă neloială în piaţă. În al doilea rând, nu au avut ce face pentru că instituţiile statului care trebuiau să aplice legea nu au aplicat-o şi noi spunem de mult timp dar nu ne ascultă, au fost nevoiţi să vină şi ei cu produse ieftine, cu preţuri foarte mici, ca să suprevieţuiască. Acesta este cuvântul de ordine despre care noi vorbim astăzi aici: SUPRAVIEŢURIREA! Anul trecut a fost un an de supravieţurie, anul acesta este tot un an de suprevieţuire dar cu speranţă.

Rep.: Cu speranţă tot nu mi-aţi spus cu cât au scăzut preţurile.
A.P.: În medie, că sunt produse diferite, au scăzut în unele sectoare şi cu 25 la sută. La încălţăminte au scăzut cu aproape 15 la sută. Alte produse au scăzut cu 10 la sută, dar între 10 şi 25 la sută au scăzut preţurile.

Revin şi preţurile la realitate

Rep.: Din punct de vedere al nostrum, al consumatorilor, putem spune că acum se apropie şi preţurile de realitate, de valoarea reală?
A.P.: Da, se poate spune şi aşa pentru că dacă sunt bani mai puţini în piaţă şi noi trebuie să reducem preţurile, dar inechitatea care este în România, şi imoralitatea şi nimeni nu vrea să o spună, ne afectează rău de tot. Dacă este criză să fie pentru toată lumea! Analiştii economici spun clar: nimeni nu înţelege de ce este criză şi în perioadă de criză avem şi inflaţie. Normal, ar trebui să scadă toate preţurile! Vă dau un exemplu: cei care au utilităţile: combustibili, energie, gaze… de ce trebuie să crească preţurile în perioadă de criză? Şi lor le-a scăzut consumul! Luaţi Petromul, le-a scăzut consumul cu doi la sută…
Rep.: Sau Romgazul, că este mai aproape de noi…
A. P.: Sau Romgazul… şi profitul le-a crescut cu 35 la sută. Păi astea nu sunt preţuri abuzive?

Rep.: De la dumneavoastră se văd lucrurile mai în ansamblu… mai ţine mult criza asta?
A. P.: Da, din păcate! Deci specialiştii spun aşa, că în momentul în care ai ajuns într-o perioadă de recesiune (n . r. ia un pix şi o hârtie şi începe să deseneze – vezi figura alăturată), ai avut cel puţin şase luni de scădere economică şi ai ajuns pe fundul prăpastiei înseamnă că aici ai ajuns la recesiune. Ai căzut repede, şase luni de zile înseamnă foarte rapid! Ca la orice cădere, trebuie să te ridici. Ca orice ridicare, este mult mai lentă decât căderea. Şi specialiştii spun că, de obicei în patru, cinci ani de zile revii de unde ai plecat. Dar din nefericire, România n-a ştiut să vină să ia măsuri la timp şi nici acum nu ştim! Noi dacă acţionam de la 1 ianuarie 2009 când am văzut deja în ce situaţie suntem, eram mult mai bine acum. Acum suntem la a şasea lună în care noi nu intervenim delco, doar cu reducerile de cheltuieli, dar nu intervenim în mediul de afaceri. Ei, din aceste motive noi suntem iar într-o cădere. Nu mai avem un simplu V, acum avem un dubu V, ne-am ridicat puţin şi acum iarăşi cădem. Cădem! Anul acesta iar cădem şi atunci ne va trebui cel puţin câţiva ani de zile să ne revenim.

 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube