Pe cifre: judetul Sibiu primeste a treia parte din cat da

Administraţiile locale ale judeţului Sibiu – cele 64 de primării şi Consiliul Judeţean – şi-au calculat pe acest an un buget de venituri şi cheltuieli de aproximativ 235 de milioane de euro. Comparativ, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu a colectat, anul trecut, 368 de milioane de euro. Sumă care se dublează prin dările la stat plătite de cei 39 de mari contribuabili ai judeţului, firme administrate fiscal de la Bucureşti.
În calcule, rezultă că dările la stat ale firmelor şi oamenilor din judeţ sunt, în total, de aproximativ 736 de milioane de lei. Procentual, sumele care rămân sau se întorc la bugetele locale din aceşti bani sunt în proporţie de 31,6%.

„Importantă este structura acestui buget judeţean. Din el, Consiliul Judeţean Sibiu deţine 24%, municipiul Sibiu deţine 29%, Mediaşul 10%, restul nouă oraşe deţin 15%, iar diferenţa de 22% revine celor 53 de comune”, spune Grigore Popescu, directorul executiv al DGFP Sibiu.
Potrivit lui, puţin peste jumătate (53%) din bugetele întocmite pe acest an de primăriile din judeţ reprezintă venituri proprii: impozite şi taxe locale, cote defalcate din impozitul pe venit, sume alocate din cotele defalcate din impozitul de venit pentru echilibrarea bugetelor locale.
„Din restul veniturilor, 41%, provin de la bugetul de stat sub diverse forme, tot cote defalcate din TVA, pentru drumuri, pentru cheltuieli descentralizate la nivelul învăţământului preuniversitar, pentru ajutoare sociale. Mai sunt subvenţii şi mai există încă 6% sume care provin din donaţii sau din UE, în jur de 12 milioane de euro, ştiu şi destinaţia, este drumul spre Agnita”, a mai spus Grigore Popescu.

Datele prezentate de el arată că cea mai pare pondere a veniturilor proprii este înregistrată în comunele limitrofe municipiului Sibiu. Din bugetul pe care îl are Şelimbărul, 90% reprezintă veniturile proprii, semnificativ în această proporţie fiind acea cotă de 47% care rămâne la bugetul loca din impozitul pe venit. „Următorarea localitate este Şura Mică, 80%. Urmează Sibiul şi Mediaşul cu 70% şi Cisnădie, tot cu 70%. Cel mai mic buget din judeţ îl au Râul Sadului şi Ludoş”, a mai completat Grigore Popescu.

În ciuda faptului că peste 67% din banii daţi statului de firmele din judeţ şi de sibieni rămân în malaxoarele bugetului de stat, la împărţirea acestuia, Sibiul a fost mai totdeauna lăsat la coadă. Spre exemplu, pentru bugetul aprobat de Parlament pentru anul în curs, judeţul Sibiu este pe locul 27 din 41 la sumele defalcate din TVA pentru drumurile judeţene şi comunare, cu o alocare pe acest an de 11,4 milioane de lei. Depăşesc la acest capitol Sibiul judeţe precum Teleorman (20,16 milioane), Hunedoara (24,13 milioane) sau Bihor (21,38 milioane de lei).
Cel mai la coadă, judeţul Sibiu este la împărţirea banilor pentru "echilibrarea bugetelor locale". Dacă nu ar fi fost judeţele Sălaj (29,5), Ilfov (10,9 mil.) şi Covasna (26,2 milioane), cu cele 31,3 milioane alocate localităţilor din Sibiu, judeţul nostru ar fi fost pe ultimul loc. Cei mai mulţi bani sunt alocaţi pentru comunele şi oraşele din judeţele Suceava (100 de milioane), Bacău şi Neamţ (cu 74, respectiv 73 de milioane de lei).

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube