Cum sa furi un milion. De 30 de ori

O inginerie a ”băieților deștepți” își arată, la șapte ani de la executare, rezultatul: o țeapă de aproximativ 30 de milioane de lei dată statului, mai precis societății Transgaz din Mediaș. Și acoperită din plin cu hârtii, până la uitare.

În acest caz, reprezentantul ”băieților deștepți” este Constantin Samson, printre cei mai controversați afaceriști apăruţi în vremea privatizărilor.

După cum relata și presa vremii, în preajma lui 1999, Constantin Samson, prin intermediul firmei pe care o administra, Caloni Serv SA, s-a angajat în fața Transgaz-ului condus de Gabriel Coconea, să recupereze aproximativ 30 de milioane de lei (300 de miliarde de lei vechi, la acea vreme), de la mai multe firme cu numeroase facturi rămase neachitate către Transgaz.

Banii au fost, într-adevăr, recuperați, doar că sumele nu au mai ajuns în conturile Transgaz, ci au fost investiți de Samson pentru achiziționarea a nu mai puțin de patru companii foste de stat, printre care Resial, din Alba Iulia, respectiv Mebis, din Bistrița Năsăud. Prima, producătoare de cărămidă refractară, iar cea de-a doua specializată pe producția de structuri metalice și ansambluri sudate. Încă din 2001, Transgaz-ul a somat Caloni Serv să transfere sumele de bani recuperate, ba mai mult, a și eșalonat returnarea banilor. În mod evident, banii nu au mai ajuns niciodată la Transgaz.

Dați și fabrici și uzine

Transgaz a avut răbdare cu firma de recuperare a lui Samson tocmai până la finalul lui 2003. Când, fără să aplice vreo penalitate sumelor pe care le datora de ani buni deja firma Caloni Serv, a ”căzut la pace”. ”Participația la SC Resial SA (68,16%) a fost obținută în decembrie 2003 prin executarea silită a unei garanții reale mobiliare pentru recuperarea unei creanțe comerciale asupra SC Caloni Serv Com Azuga”, scrie în rapoartele financiare recente ale Transgaz. Cele 68,16% din Resial au fost calculate la o valoare de 18,1 milioane de lei.

După cum rezultă și din rapoartele emise de conducerea Resial, cu numai câteva luni înainte ca cele 68,16% din acțiuni să fie transferate companiei Transgaz, acestea valorau 2,1 milioane de lei. La noua valoare, de aproape nouă ori mai mare, s-a ajuns ” urma reevaluării capitalului social”, se arată într-un raport semnat de directorul general din acea vreme, Nelu Paraschiv.

Cum nici pachetul majoritar de la Resial nu acoperea datoria SC Caloni Serv, cei de la Transgaz s-au declarat mulțumiți cu un pachet de 17,47% din SC Mebis SA Bistrița. ”Participația a fost obținută în februarie 2004 prin executarea directă a unor garanții reale mobiliare pentru recuperarea unei creanțe comerciale în sumă de 6,46 milioane de lei asupra SC Caloni Serv Com Azuga”, se arată în raportul pe 2009 al Transgaz. Pentru ca totul să fie clar, reprezentanții fostei conduceri a Mebis arată că Samson a cumpărat pachetul majoritar de 69,98% cu aproximativ 5,4 milioane de lei. Asfel a dat Transgazului 17,47% din acțiuni ca și când acestea ar echivala, de fapt, de cel puțin patru ori mai mult. Trebuie spus că toate aceste tranzacții cu diferite acțiuni din cadrul unor firme, înspre și dinspre Constantin Samson, s-au desfășurat prin intermediul firmei deținută tot de el, Sam'S Center din București.

Alți bani aruncați în gaura Resial

”În 2004, Societatea (Transgaz - n.r.) a inițiat pregătirea unei oferte de vânzare, în condițiile legii, pentru diminuarea participației cu 35,16% din acțiunile Resial SA. Deoarece această ofertă nu s-a concretizat până la data de 31 decembrie 2005, participația în Resial a fost clasificată ca «titluri de particiopare deținute la societățile din cadrul grupului» și a fost integral provizionată”, se mai arată în raportul situației financiare din 2009 al Transgaz. Mai mult, Transgaz-ul a mai pierdut niște milioane de lei, pe care i-a investit în Resial. ”În anul 2004, Transgaz a acordat un împrumut Resial S.A. pentru finanţarea activităţii sale curente. Soldul acestui împrumut a fost, la finalul anului 2004, de 2,3 milioane de lei. În anul următor, Transgaz a mai acordat 724.000 de lei”, se arată într-un document oficial al Transgaz. Tot în 2005, Resial a intrat în faliment. O parte din întreprindere a fost scosă la vânzare pentru teren, cumpărătorii parțiali nu s-au dovedit buni platnici, dar în documentele Transgaz, cele 68,16% din Resial apar la aceeași valoare mult umflată încă din 2002: 18,1 milioane de lei.

Și pentru că, în acea vreme, Romexterra tot era ”banca gazului”, înainte ca Resial-ul să intre în faliment fabrica a mai accesat și un credit de un milion de lei, din care 48% au mers pentru plata energiei electrice, 25% pentru cea a gazului metan, iar 27% pentru salarii - cifrele sunt înscrise în raportul de activitate pe 2003.

Mebis, uitat în acte

Despre Mebis, reprezentanții Transgaz arată că și acum lucrurile merg bine. Ultimul raport întocmit de societate, cel pe 2009 emis la finalul primăverii acestui an, arată că acțiunile firmei din Bistrița nu au fost scoase la vânzare ”deoarece valoarea acțiunilor acestei societăți pe piața de capital este inferioară valorii lor nominale”. În fapt, Mebis este în insolvență din aprilie anul trecut, în marș hotărât către faliment, după ce în evidențele CIP, firma a ajuns să figureze în centrala incidentelor la plăți cu aproape 2.000 de refuzuri la plată. Și cu datorii scadente mult peste termen de mai bine de 20 de milioane de lei, la o cifră de afaceri pe 2009 de 10 milioane de lei, de trei ori mai mică decât cea din 2008.

În procesul aflat pe rol la Tribunalul Bistrița, în procesul al cărui materie juridică este falimentul, la masa credală s-au înscris aproximativ 170 de creditori.

Că lucrurile nu vor lua o turnură fericită cu cele două firme cunoscut de jucătorii de pe piața financiară încă din 2007: ”Imobilizările financiare ale Transgaz sunt cele obținute în urma intrării în stare de faliment a unor companii creditate de Transgaz - Resial SA, Mebis Bistrița”, se arată într-un raport indepedent întocmit de Prime Transaction în noiembrie 2007.

Cine plătește pierderile?

Reprezentanții Transgaz sunt aşteptaţi să dea un răspuns referitor la situația celor două companii preluate în contul unor datorii care, după cum se vede, nu au fost deloc stinse, dimpotrivă. Constantin Samson s-a retras, deocamdată, de pe scena publică de la evenimentul din 2005, când unul din cei cinci copii ai săi a fost botezat de cuplul (pe atunci)  Bodo - Ioana Băsescu.

În plus, potrivit presei regionale din restul țării, cu banii rămași de la recuperarea datoriilor Transgaz, Samson a mai achiziționat și alte companii, precum Fruvimed SA, una din companiile care exporta în multe țări vinurile Murfatlar. Însă, la fel ca și în cazul unor alte companii, precum Fareb SA Brașov sau Postavu Azuga, cele cedate, ulterior Transgaz, toate au luat calea falimentului, via insolvență.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro