Neogotic subteran si sensibilitate neoromantica

 

Am vizitat de curând o expoziţie în subsolu Palatului Brukenthal, care se cheamă „gothic: gothic revival experience vs. enlightenment pattern” (în traducere, „trăirea neogotică vs. modelul iluminist”) şi care va rămâne până la toamnă. Expoziţia-i foarte bine făcută şi tratează nu doar „produsele” unui anumit curent estetic într-un anumit domeniu artistic (adică efectele), cum se obişnuieşte la noi, ci se referă la mentalitatea, psihologia şi sensibilitatea specifică din care izvorăsc curentele amintite, ilustrându-le cu produse artistice variate şi cu obiecte specifice imaginarului neogotic (deci, şi cauzele, şi efectele). Expoziţia ocupă o parte din subteranele labirintice ale palatului baroc, construit de baronu von brukenthal pe locu a două case medievale.

 

Foarte interesant cum în Sibiu se întâlnesc mai multe stiluri arhitectonice (gotic, baroc, neoclasic, art nouveau, stiluri eclectice etc.), însă subsolurile-s în genere gotice. când dărâmau casele gotice, medievale, pentru a-şi construi altele, în stilurile arhitectonice ale epocilor de mai târziu, lăsau subteranele la fel, nu le modificau decât dacă vroiau să înalţe cu mult clădirea. Şi cam aşa, un sibiu medieval subteran supravieţuieşte dedesubt, în oglindă, mergându-ne pe tălpi fără să ne dăm seama. Toate energiile misteriosului ev sunt scurse acolo şi fac din sibiu un oraş al subteranelor, amintindu-ne de omu lăuntric medieval, pe care toţi îl avem înăuntru, pentru că avem în noi toată memoria istoriei noastre ca specie, chiar dacă nu conştientizăm asta.

 

Cum spuneam, palatu-i construit pe subteranele a două case medievale. Se văd destul de multe intervenţii – pavaj, arcade baroce, piloni din cărămidă, tencuială – semn că modificările la structura gotică se făcuseră încă de la construcţia palatului, nu doar acum, în zilele noastre. fiind vorba despre un palat, era necesară, desigur, refacerea temeliei. totuşi, se mai văd urmele structurii de bază a subteranei gotice: unele bolte în arc de cerc, foarte largi, cu baza din piatră de râu. (n. b. nu-i vorba despre stilu gotic din arhitectura bisericească, cu arcuri frânte, ci despre cel denumit „civil”, din construcţiile laice.) În orice caz, în subteranele ăstea incredibil de friguroase, îmbinând stilu gotic cu cel baroc, expoziţia recompune foarte bine atmosfera neogotică (încă o paranteză din multele paranteze pe care, în mod iremediabil, simt nevoia să le fac: o subterană tipic gotică se păstrează perfect în crama de la podu minciunilor, care se chema mai demult „naţional”, unde am stat în multe seri/nopţi, bând şi scriind.)

Expoziţia din subteranele labirintice ale Palatului Brukenthal are 9 secţiuni, în 9 încăperi, fiecare referindu-se la un „capitol” din „trăirea neogotică”: 1. secţiunea introductivă, 2. interesu pentru ruine, 3a. trecutu obscur, 3b. moartea şi descompunerea, 4. cimitiru gotic, 5. stereotipuri subconştiente: vrăjitoare şi diavoli, 6. răufăcătoru gotic, 7. cercetătoru nebun, 8. vampiru (se vede limpede că unele din temele neogoticului corespund cu unele teme ale romantismului.)

 

Tot ceea ce înseamnă neogotic izvorăşte din nevoia unui tip de sensibilitate care se opune tehnologizării sau, la polu opus, foloseşte noile tehnologii pentru a crea hibrizi, pentru a arăta că omu nu poate coexista cu maşinăria într-un mod firesc, natural, tehnologia însăşi fiind nefirească şi nenaturală (vezi frankenstein). „Trăirea neogotică” (alături de ceea ce se cheamă medievalism) nu-i altceva decât un strigăt de ajutor în faţa tehnologizării, industrializării şi hibridizării individului sau în faţa înlocuirii omului de către maşinărie. din secolu al XVIII-lea până azi, neogoticu (inclusiv sub variantele neoromantismului sau ale curentului emo – care-i tot neoromantic) face, în principiu, acelaşi lucru: strigă după ajutor în faţa invaziei tehnologiei.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi