Pentru că este fals, pentru că nu este realizat de profesionişti şi de specialişti, pentru că este prea scump faţă de calitatea oferită, pentru că nu aduce un plus cultural oraşului nostru.
Aşa cum am spus de fiecare dată, un astfel de eveniment ce este trecut în agenda culturală a oraşului Sibiu, luând în seamă şi calitatea şi standardul oraşului, este obligat ca pe lângă distracţia necesară de oferit este şi obligat a oferi un plus de cultură şi educaţie.
Festivalul Medieval de la Sibiu în toţi aceşti ani tocmai aşa ceva nu oferă. În liceu mergeam la Sighişoara, la festival. Nu pentru cultură şi nu pentru educaţie, sa nu fiu ipocrit. Mergeam pentru senzaţia plăcută ce acel festival ţi-o lăsa, pentru boemia sa, pentru muzica şi pentru oamenii ce veneau în acea perioadă. Din păcate cel de la Sibiu, nici măcar boemia necesară nu o oferă.
În Occident, cel cu care ne comparăm şi unde dorim cu toţii a ajunge, astfel de festivaluri sunt gândite şi organizate în spiritul localităţii. Nu o sa avem în Hamburg de exemplu, arme şi haine care nu provin ca modă şi stil din oraşul medieval din nordul german. Nici la Siena nu vom vedea decât haine toscane, instrumente toscane, etc... Un astfel de festival este organizat având la baza un moment din istoria locală, a unei perioade din trecut, considerată glorioasă de către cei care astăzi trăiesc în respectivul loc. Cei din Cluny celebrează fondarea mânăstirii, cei din Nottingham îl celebrează pe Robin Hood, cei din Mostar celebrează venirea otomanilor, şamd....
La Sibiu şi în general în România, un festival medieval nu este altceva decât un festival al berii împopoţonat cu haine colorate şi de prost gust. Când acelaşi lucru se întâmpla în urmă cu zece ani, înţelegeam şi treceam cu vederea. România anului 2000 se construia, creştea, se educa pe sine. Vedem că după zece ani în esenţă nu s-a schimbat nimic. Culorile sunt mai puternice, poate calitatea materialelor este mai buna dar în rest, ideea şi conceptul sunt aceleaşi.
Este o metoda uşoară de a face un eveniment, o modalitate tipic balcanică, tipic dâmboviţeană. Noi suntem cei care plătim aceste evenimente subculturale. La Sibiu, fosta capitală culturală a Europei aşa cum ne place să ne umflăm în pene de fiecare dată, festivalul medieval este demn de o capitală a unei comune din Bărăgan.
În primul rând nu ştie nimeni ce celebrăm. Avem destule evenimente care merită amintite în fiecare an dar nici unul nu este vreodată evocat. Am putea evoca atestarea Sibiului (1191), transformarea Sibiului în oraş (1366), respingerea asediilor otomane (1496), Renaşterea sibiană (1541) sau numirea Sibiului capitală a provinciei habsburgice (1692).
Dacă alegem o perioadă, atunci hainele, armele muzica şi tot ceea ce se amenajează trebuie să reprezinte exact acea perioadă, exact acea locaţie (Sibiu, Transilvania), trebuie să ne transpună în cele din urmă în vremurile glorioase ale cetăţii. La Sibiu găseşti o spadă din secolul al XVI-lea, haine din secolul al XV-lea, muzică din secolul al XIII-lea şi locaţii amenajate după un model preluat din filmul „Robin Hood şi vitejii în izmene”. Poate cel mai autentic element al festivalului sibian sunt calfele călătoare care în mod involuntar îmbracă cu decenţă şi calitate acele zile de august.
Nu pot concepe că organizatorii nu au informaţia necesară. Oricine merge la Muzeul Brukenthal sau la ASTRA sau la Universitate, găseşte nu numai experţi excelenţi care îl poate îndruma, dar şi materialul necesar (cărţi, picturi, sculpturi, etc....).
Persoanele care sunt asociate cu festivalul sunt de cele mai multe ori o jignire la adresa burgului nostru. Unicul element pozitiv şi excelent gândit este parada condusă de primarul localităţii, îmbrăcat în haine de epocă, el deschizând astfel întregul eveniment.
Dar cum să asociem Sibiul şi pe primarul nostru cu imaginea bahică a unei prinţese uitate prin balcani şi prin tabloide??? Cine a gândit aşa ceva, cine îşi permite aşa ceva? Pe mine unul, ca sibian o astfel de asociere mă jigneşte şi mă face să mă întreb dacă nu cumva, mai şi plătesc pentru spectaolul de prost gust ce îl aduce această doamnă cu ea.
Un alt punct negru al acestui festival a fost cutia milei pentru Biserica Evanghelică. Excelentă ideea, onorant gând, dar modul în care a fost pus în aplicare arată amatorism şi proastă organizare. Un astfel de gând trebuie să devină un scop principal al acelor zile, un fapt onorabil de prim rang. Astfel sibienii şi turiştii să vină la Sibiu şi să doneze bani care astfel să ajute la restaurarea unuia dintre simbolurile principale ale cetăţii. Din păcate cei câtiva bănuţi adunaţi au transformat ideea într-un eşec şi într-o pată neagră.
Vreau să cred că în anii următori festivalul medieval de la Sibiu devine cu adevărat un eveniment de nivelul, standardul şi reputaţia oraşului ce îl găzduieşte şi ar trebui să îl evoce. Soluţii există, banii necesari există, specialişti care pot ajuta există. Voinţă trebuie să mai existe.
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: Muzeul Brukenthal , Festivalul Medieval , Biserica Evanghelica , În Occident , Robin Hood , Asistenţă Socială Sibiu
Vizualizari: 446
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Claus
Acum 2 ore
Un biciclist
Acum 2 ore
SOMAlezu
Acum 2 ore
Tourette
Acum 2 ore
Babylon