Preoti in umbra Securitatii

19 Septembrie 2010 20:33

Instrumentată dubios, ameninţarea Securităţii persistă la 20 de ani de la Revoluţie. CNSAS a făcut public, săptămâna trecută, un raport cu cei desconspiraţi drept colaboratori în ultimii doi ani. Din cei peste 800, cel puţin zece sunt sibieni. Trei sunt preoţi. Turnul Sfatului a căutat să afle de la aceștia povestea pe care, acum, CNSAS întocmește statistici numai bune de aruncat poporului.

Câte un preot de la Biserica Ortodoxă, cea Evanghelică şi cea Baptistă din Sibiu. Dintre care, un consilier local şi unul judeţean sunt rodul „desconspirărilor” făcute de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. E vorba de Hans Klein, Mihai Sămărghiţan şi, din partea Bisericii Baptiste, Beniamin Poplăcean. Turnul Sfatului a stat de vorbă cu „prietenii” Securităţii, în viziunea CNSAS.

Sămărghiţan: „Din urmărit, am fost făcut colaborator”

Preotul Mihai Sămărghiţan a intrat în atenţia CNSAS după ce, în 2008, a candidat şi a fost ales consilier judeţean, pe listele PSD. În 2009, CNSAS i-a deschis proces, susţinând în faţa Curţii de Apel de la Bucureşti, că preotul Sămărghiţan a fost colaborator al Securităţii. Parohul Bisericii dintre Brazi spune că prima lui interacţiune cu Securitatea e veche, încă din 1947, când tatăl său, tot preot, a fost arestat. „A fost arestat pentru că îl găzduise la noi în casă pe Nichifor Crainic, cel care a scris atât de mult împotriva bolşevismului. Familia noastră a avut multe de tras din pricina Securităţii. Tatăl arestat, mama dată afară din învăţământ, eram cinci fraţi. Doi dintre fraţii mei au şi fost daţi afară, mai târziu, din facultăţi pentru că s-a descoperit această poveste cu arestarea tatălui meu”, povesteşte preotul Mihai Sămărghiţan.

Spune că a atras atenţia Securităţii asupra lui, deoarece, la nunta sa, a participat şi Nichifor Crainic, eliberat între timp din temniţele comuniste. „Ştiam că sunt urmărit”.

Legătura directă cu oamenii Securităţii a venit, însă, mai târziu, după ce preotul Sămărghiţan a devenit consilier administrativ bisericesc în cadrul Mitropoliei Sibiu. „Eu răspundeam de numiri de preoţi, de înfiinţări de noi parohii, de întocmirea de referate pentru diferiţi preoţi, de caracterizări. Şi aşa erau vremurile respective: nu puteam face nimic fără avizul Securităţii. Pentru tot ceea ce solicitam de la Departamentul Culte de la Bucureşti, trebuia să avem şi avizul Securităţii”, povesteşte Sămărghiţan. La un moment dat, a fost reclamat ca susţinător al cuiburilor legionare. „Până la urmă am dovedit că tatăl meu a fost arestat pentru găzduirea lui Nichifor Crainic şi nu pentru legionarism. Dar atunci am văzut cum arăta dosarul meu. Era gros. Era urmărită fiecare mişcare a mea. După Revoluţie, după ce am fost acuzat de CNSAS am şi văzut ce era în acel dosar: convorbiri înregistrate, încă din vremea studenţiei, eram urmărit de copil”.

Despre acuzaţiile aduse de CNSAS, Sămărghiţan spune că este vorba de o „confuzie totală”. „Într-una din notele Securităţii se arată că am fost nesincer şi se propune abandonarea mea. Nu am semnat niciodată un angajament cu Securitatea. Dosarul meu de urmărit a fost transformat într-unul de colaborator. Relaţiile mele cu Securitatea erau unele de serviciu, după cum cereau legile acelor vremuri. Nu am nimic de ascuns, iar CNSAS nu poate dovedi că prin munca mea am făcut cuiva vreun rău sau că am turnat pe cineva”.

Sămărghiţan se judecă acum cu CNSAS. Faptul că apar preoţi pe listele Consiliului are o explicaţie, susţine preotul ortodox. „Se încearcă denigrarea Bisericii, pe locul întâi în topul preferinţelor românilor. «Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile turmei»”, mai citează preotul din Biblie.

Klein: „De la 15 ani nu mai mint”

„În 1964 am fost chemat la Securitate şi mi s-a făcut o ofertă. Am spus nu şi am avut pace 15 ani”, îşi începe Hans Klein, consilier local şi preot evanghelic. CNSAS l-a declarat „colaborator” după ce l-a verificat în calitate de deţinător al titlului de revoluţionar, în decembrie 1989 fiind împuşcat în zona inimii.

„Mai târziu, am fost trimis din partea bisericii la o Conferinţă de pace, la Moscova. Am

înoptat la Bucureşti, şi la dus, şi la întors, în casa aceleiaşi persoane. De la Moscova m-am întors cu un aspirator, care era foarte greu, şi acea persoană m-a dus cu maşina până la Aeroport, căci era după cutremurul din 1977 şi autobuzele nu mai aveau linie până acolo. Persoana respectivă era ataşat militar. De acolo, iar m-au căutat de la Securitate”.

Potrivit lui Klein, reprezentanţii contraspionajului îl ameninţau că îl vor acuza drept spion, trădător de ţară. „Au insistat foarte mult. Le-am spus că poarta casei mele este deschisă lor, asemeni tuturor. Că nu am nimic de ascuns şi că vorbesc cu ei asemeni fiecărui om. Dar că refuz să vorbesc despre altcineva decât despre persoana mea”. Cinci ani, potrivit dosarului, Hans Klein a fost vizitat de cei din Contraspionaj. „Eu nu am ştiut că mă raportau drept colaborator, asta probabil că să bifeze în faţa şefilor. Dar, potrivit dosarului pe care l-am văzut acum, au vrut să bifeze în faţa şefilor. Oricum, după cinci ani m-au scos din evidenţe pentru că nu colaboram, că nu le spuneam despre alţii”.

Hans Klein şi-a citit dosarul şi spune că un lucru l-a impresionat. „Nimeni nu m-a vorbit de rău. Nu am nicio referire negativă despre mine în dosar”, spune Klein, spre diferenţă de preotul Sămărghiţan, ce se declară surprins în legătură cu cei care îl trădau.

Klein a pierdut un prim proces cu CNSAS, la Curtea de apel Bucureşti, iar acum litigiul continuă la Înaltea Curte de Casaţie şi Justiţie. „În primul proces nu m-am prezentat, am lăsat doar avocatul. Dar acum o să mă duc să vorbesc. Eu de 15 ani nu mai mint, nu am de ce. Am acceptat să fiu interogat, dar nu am colaborat cu Securitatea. Eu mă duc şi la CEDO pentru a-mi găsi dreptatea. CNSAS susţine că am fost recompensat de Securitate, că am primit nişte cărţi. Erau cărţile mele, cumpărate din străinătate şi confiscate pentru a fi studiate să vadă dacă nu sunt nepotrivite. Iar la mine veneau cei de la contraspionaj, nu securiştii despre care vorbesc cu toţii. N-am turnat şi n-am făcut rău nimănui”.

Potrivit lui Klein, modul în care lucrează CNSAS acum dovedeşte că instituţia nu lucrează liber. „Niciunui om puternic nu i se mai găseşte acum dosarul”.

Poplăcean, îmbolnăvit de CNSAS

Pastorul Bisericii Baptiste Betania, Beniamin Poplăcean, apare, de asemenea, în raportul de activitate al CNSAS, fiind acuzat de faptul că a fost colaborator al fostei Securităţi. Contactat de Turnul Sfatului, el a refuzat să vorbească. „Vă rog să ne lăsaţi în pace. Soţul meu e nevinovat, iar din cauza acestei poveşti s-a îmbolnăvit”. Procesul în care Beniamin Poplăcean era acuzat de CNSAS a fost câştigat de pastor la Curtea de Apel Bucureşti. CNSAS a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ceilalți ”colaboratori”

În raportul CNSAS publicat săptămâna trecută apare o listă cu 563 de nume, ”desconspirate” pe parcursul lui 2009 și alte 292, din anul 2008. Pentru majoritatea numelor din listă nu sunt precizate date de identificare, CNSAS limitându-se la a-i descrie drept colaboratori după ”verificarea în urma accesului la dosar”.

O mică parte din numele din listă au, însă, și funcții alăturate, ceea ce face persoanele ”identificabile”. Este cazul lui Bucur Balotă, consilier local la Tălmaciu. În iunie anul acesta, Curtea de Apel București a constatat ”calitatea de colaborator al Securității”

Tot în calitate de collaborator este prezentat și Marius Albin Marinescu, proprietar al ziarului Justițiarul, ”căutat la dosar” după ce a candidat pentru funcția de primar al Sibiului în 2008. Albin Marinescu și-a expus pe larg părerea despre acest proces în publicația pe care o conduce.

Lui Iacob Tuță, CNSAS i-a verificat dosarul după ce acesta a devenit consilier local la Avrig. A treia înfățișare în procesul demarat cu acuzația de colaborator al Securității este programată pentru finele acestei luni.

Adrian Dumitru, din Cisnădie, este, de asemenea, acuzat de CNSAS de colaborare cu Securitatea. În 2008, acesta a candidat pentru funcția de primar al Cisnădiei, iar în primul proces de la Curtea de Apel București, instanța a ”constatat existența calității de colaborator al Securității”. Decizia a fost dată cu recurs.

Ioan Duțu, primarul din Gura Râului, a pierdut, de asemenea la Curtea de Apel din Capitală procesul cu CNSAS. La fel șI Ioan Hususan, candidat în 2008 pentru primăria din Miercurea Sibiului. Nicula Marcel a candidat pentru Primăria Agnita, iar anul acesta a pierdut definitiv și irevocabil procesul cu CNSAS, care l-a desconspirat drept colaborator al Securității.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).