În numărul trecut, Turnul Sfatului a prezentat modul general în care 80 de persoane, în majoritate sibieni, şi-au pierdut pentru a doua oară terenurile: o dată naţionalizate de comunişti, acum retrocedate statului la cererea unuia dintre cei mai bogaţi oameni în România. Acum vă prezentăm modul în care judecătorii au înţeles să servească anumitor interese.
Pentru a simplifica iţele relativ ample ale poveştii, vom urmări doar demersurile în instanţă făcute de unul dintre sibienii care s-au trezit fără cele şapte ha moştenite în comuna Şpring, judeţul Alba.
Lui Ioan Sinea, Prefectura Alba i-a emis titlul de proprietate în 8 decembrie 2006, la 15 ani după ce acesta a depus prima cerere pentru retrocedarea terenurilor. Suprafaţa retrocedată a întabulat-o pe numele său în 31 ianuarie 2007. Un an mai târziu, pe 9 iulie 2008, Sinea este chemat în instanţă de SC Bioterra SRL, care cere anularea titlului de proprietate şi restabilirea situaţiei anterioare din Cartea Funciară, situaţie în care proprietar era Statul Român. SC Bioterra SRL aparţine lui Mihai Miron, ale cărui principale afaceri sunt în industria farmaceutică şi a cărui avere a fost estimată de Capital, în 2010, la peste 120 de milioane de euro.
Lipsa de calitate procesuală activă
Ioan Sinea, ajutat de prieteni, a trecut la învăţat legile României. Aşa a descoperit că, actul pe care SC Bioterra SRL cerea anularea titlului de proprietate nu era unul acceptabil. Mai precis, SC Bioterra SRL aducea în instanţă un contract de arendă încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului pe o suprafaţă de 82,72 ha, suprafaţă care se suprapune şi peste cele şate ha ale lui Sinea. Chiar dacă actul de arendare nu ar fi presupus niciun drept de proprietate asupra terenurilor, Judecătoria Sebeş, unde s-a judecat primul proces, a trecut peste acest fapt. Mai mult, a trecut şi peste faptul că respectivul contract de arendă era nul de drept, din moment ce nu era înregistrat la Primăria Şpring, după cum cere art. 6 şi 24 din Legea arendei 16 din 2004.
Judecătoarea Simona Răzăilă, de la Judecătoria Sebeş, trece peste invocarea lipsei calităţii procesuale active, invocată de Sinea, şi trece la judecarea pe fond a chestiunii. Ioan Sinea depune în cadrul procesului zece acte oficiale şi precizări pe şase pagini. La dezbaterea pe fond, Ioan Sinea aduce şi o hartă cadastrală prin care dovedeşte că terenul primit de el se afla la dispoziţia Comisiei locale de retrocedare a terenurilor (deci împroprietărirea a fost corectă), act pe care judecătoarea refuză să îl primească.
Uite peştele, nu e peştele
SC Bioterra SRL insistă pe faptul că pe terenul lui Sinea funcţionează o fermă piscicolă, în ideea în care legile în vigoare interzic retrocedarea în natură a terenurilor ocupate de astfel de investiţii. Şi pentru a motiva că balta are peşte, cei de la Bioterra au prezentat instanţei 20 de facturi pentru puiet de peşte, emise de o societate dâmboviţeană. Care este legătura între aceste facturi şi amenajarea piscicolă de pe terenul sibianului nu poate demonstra, fapt ce nu reprezintă o problemă pentru judecătorii din judeţul vecin. Şi judecătorii iau de bune facturile, chiar dacă până şi primăria Şpring, pe teritoriul căreia se află hectarele în cauză, depune în instanţă un răspuns, prin care arată că „de peste 12 ani amenajarea piscicolă nu a mai funcţionat. Din aceste facturi nu rezultă că amenajarea piscicolă aflată pe terenul de 6.900 de mp ar fi funcţionat”.
„Generalisme”
Judecătoarea Simona Răzăilă îşi motivează sentinţa din decembrie 2009 invocând art. III, pct. 1, lit. a, din Legea 169 pe 1997. Însă la această literă sunt prezentate şase cazuri în care un titlul de proprietate emis este lovit de nulitate absolută. Judecătoarea nu indică nici măcar unul din aceste şase cazuri. „Pentru că la dosar nu este nicio probă care să sprijine vreunul din aceste cazuri”, spune Sinea. Şi acelaşi lucru l-a repetat sibianul şi la recurs, la Tribunalul Alba. În ciuda documentelor prin care Sinea şi ceilalţi şase proprietari au promovat recurs la Alba, judecătorii de aici au constatat acelaşi lucru: că SC Bioterra SRL are dreptul să ceară anularea emiterii titlurilor de proprietate în baza unui contract cu Domeniile Statului, act care nu a fost niciodată adus la cunoştinţa Primăriei Şpring. Nici recursul în anulare formulat de Sinea nu a avut succes.
Detaliu
Ioan Sinea a avut „nenorocul” de a fi înfrânt în faţa judecătorilor atât în prima instanţă, cât şi la recurs. Din ceilalţi 79 de proprietari, însă, 56 au câştigat în faţa SC Bioterra, procesul de la Judecătoria Sebeş. Lucrurile, în cazul lor, s-au „îndreptat” însă la Tribunalul Alba. Acolo, judecătorii au dat dreptate celor de la SC Bioterra SRL.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Statul Român , Turnul Sfatului , Mihai Miron , Când Prefectura Alba , Ioan Sinea , Judecătoria Sebeş , Tribunalul Alba , Agenția Domeniilor Statului , Primăria Spring , Cartea Funciară , Domeniile Statului , Judecătoarea Simona Răzăilă , Lui Ioan Sinea , Primăriei Şpring
Vizualizari: 641
Ultimele comentarii
Acum 52 minute
MB
Acum 55 minute
Claudiu
Acum 56 minute
Liberal autentic
Acum 58 minute
Neli Oproiu
Acum 1 oră
Bobo