Ce ar trebui sa stim despre regimul vegetarian?

În cadrul regimului vegetarian se consuma doar alimente de origine vegetală fructe, legume, ouă, lactate, fibre alimentare şi oleaginoase. O persoană vegetariană nu consuma produse din carne sau preparate pe baza de carne, şi nici produse pe bază de gelatină sau grăsimi de origine animală. Vegetarianismul este un curent care şi-a făcut simţită prezenţa în societatea occidentală pe la începutul secolului XX, când nu se utilizau la scară largă plantele modificate genetic, margarina, zahărul rafinat şi aditivii sintetici. În Romania, peste un milion de oameni prefera regimul vegetarian. Alimentaţia vegetariană poate fi de mai multe tipuri: vegetarismul sever (alimentaţie de origine vegetală şi hrană biologică- fructe şi alimente crude), alimentaţia macrobiotică (bazată pe consumul de cereale cu valoare integrală, legume), alimentaţie lacto-vegetariană (consum de cereale, legume, fructe şi seminţe crude, precum şi lactate şi derivatele acestora), alimentaţie lacto-ovo-vegetariană şi alimentaţia semivegetariană (permite consumul de carne de pui şi peste). Ce conţine o dietă vegetariană? În primul rând fructe şi legume crude, care pot fi consumate sub formă de salate sau sucuri. La copiii în creştere şi la adolescenţi, procentul de crudităţi este bine să fie undeva la 20-30%, la adulţi de 40-60%, iar la bătrâni de 50-70%. Leguminoasele au la randul lor un rol important în alimentaţia vegetariană. Fasolea, soia, năutul şi lintea sunt gustoase, oferă organismului proteinele necesare şi sunt un bun înlocuitor al cărnii (mezelurile din soia nemodificată genetic au un gust asemănător cu carnea, dar sunt mult mai sănătoase decât aceasta). Necesarul de calorii poate fi dobândit prin consumul de oleaginoase, cum sunt măslinele, alunele şi arahidele, nucile, seminţele de dovleac şi de floarea-soarelui, precum şi uleiurile naturale extrase din ele. În alimentaţia vegetariană, fibrele alimentare, atât de necesare organismului, se pot lua din cerealele integrale (secară, grâu, orz şi ovăz), din pastele făinoase din pâinea integrală şi neagră, din salata verde, din varză şi broccoli. Ouăle şi lactatele, acceptate în regimul alimentar ovo-lacto-vegetarian, sunt alimente de bază în cadrul acestei diete. Laptele, ouăle, brânzeturile naturale sunt absolut necesare mai ales în alimentaţia copiilor, persoanelor subponderale, adolescenţilor, femeilor gravide sau care alăptează. O dietă bazată pe cantităţi crescute de vegetale, aşa cum este dieta vegetariană bine echilibrată, promovează sănătatea şi longevitatea şi poate reduce riscul aparitiei unor boli cronice degenerative şi a mortalităţii.Vegetarienii se bucura de o rată mai scazută a obezităţii, a bolilor coronariene, a diabetului zaharat de tip II şi a unor tipuri de cancere.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi