Nandi. Omul care creste iarba Municipalului

Sibianul de 48 de ani are un băiat pasionat de sport și se mândrește cu o activitate de 20 de ani în domeniul administrării bazelor sportive din Sibiu. Porecla sa vine de la numele tatălui său, Ferdinand. Este, la prima vedere, unul dintre oamenii din umbra echipelor, a cărei activitate este esențială pentru buna desfășurare a partidelor de fotbal. Un om cu mult bun simț, de o simplitate dezarmantă, un profesionist și, nu în ultimul rând, un suporter înfocat. 

 

A pornit de pe gazon

 

Meseria de fotbalist nu i-a fost străină lui Nandi, care a jucat, înainte de a se apuca de actualul său job,  la Metalul Iose pe postul de portar. Din nefericire, cariera i s-a încheiat la vârsta de 28 de ani, când a suferit o accidentare foarte gravă. Într-un meci a fost lovit în cap de un jucător advers și a suferit două comoții cerebrale. Și-a revenit, dar a fost nevoit să renunțe la fotbal. Dorindu-și să rămână aproape de sportul rege, Nandi, sfătuit și de antrenorul de la acea vreme al Metalului Iose, a  decis să rămână la echipă și să învețe meseria pe care astăzi o practică cu dezinvoltură și demnitate. 

 

„Am la activ multe promovări”

 

Totul a început în 1991, când s-a angajat la Asociația Sportivă Voința Sibiu. Nu știa prea multe despre amenajarea unui gazon, dar recunoaște că în timp a ajuns „să fure” meseria de la bătrânii care înconjurau echipa. Apoi, în anul 2000 a fost mutat pe Municipal, pentru a avea grijă de gazonul pe care juca noua echipă, FC Sibiu. De altfel, prima tentativă de a promova a avut-o cu FC Sibiu, anul în care Pandurii au luat fața echipei în drumul spre prima ligă. După desființarea echipei FC Sibiu, Nandi a fost angajat de către Ioan Hămbășan la Voința Sibiu. Astfel, a participat la toate promovările echipei, începând cu prima promovare, din divizia D în C, culminând cu promovarea din acest an, în Liga I.  

 

„Monstrul verde” 

 

Activitatea sa de administrator al bazei sportive implică foarte multe cunoștințe în domeniu, dar are și neajunsurile sale. Totuși, Nandi are o serie de reguli și proceduri pe care le respectă cu sfințenie, pentru ca gazonul să fie în condiții impecabile înaintea fiecărui meci. „Prietenul” său de nădejde este un tractor tăvălug nemțesc, de cinci tone, din 1953. Bătrânul utilaj își face bine treaba sub comanda fermă a lui Nandi, care nu lasă nici măcar un fir de iarbă să stea în altă poziție decât cea dictată de normele meseriei. 

 

„Suntem o familie ai cărei membri se respectă între ei”

 

Cu două zile înainte de fiecare meci, gazonul se tunde, iarba lăsându-se la o lungime de patru-șase centimetri, apoi se udă, iar în final intră în scenă tăvălugul pentru a tasa perfect brazdele.  Într-un final, marcajul se trasează cu vopsea ecologică. 

În activitatea sa poate să intervină cu sugestii și antrenorul Pelici, care poate să decidă dimensiunea firului de iarbă, exact cum se face și în străinătate. Însă, fiecare își face meseria sa, respectând-o pe a celuilalt. „Suntem o familie ai cărei membri se respectă între ei”, spune Nandi, o mică rotiță din marele angrenaj al echipei sibiene.

Provocările Voinței Sibiu și ale lui Emil Dangl sunt abia la început. Echipa a reușit un start de senzație în Liga I, dar greul abia acum începe. În ceea ce-l privește pe Nandi, ei bine, acesta se gândește cu jind la noile amenajări dictate de FRF, printre care încălzirea gazonului și amplasarea nocturnei.