Miercuri,
30.11.2022
Ceata
Acum
-4°C

De ce Sibiul a cam pierdut contactul cu Drumul Regelui

De când s-a anunţat că Transalpina este asfaltată maşinile mişună pe cel mai înalt drum din România mai ceva ca pe Bulevardul Coposu la oră de vârf. În ciuda acestui fapt, puţini turişti ajung în Sibiu.

Când a inaugurat acest drum în 1938 Regele Carol a ajuns până în Tilişca şi Sălişte, dând importanţă Sibiului în drumul său ce lega Oltenia de Ardeal. Astăzi, după ce a fost modernizat, Sibiul este lăsat de-o parte, în urma Sebeşului şi Albei. Concret vorbind, secţiunea cel mai greu de traversat din drum este cea din judeţul Sibiu, după Jina. Şi nu ne referim la pante abrupte sau înălţimi ameţitoare, ci la drumuri proaste şi şanţuri transversale pe şosea.

Toată vara pe Transalpina s-a circulat aproape bară la bară. Au fost de ajuns câteva articole pe internet şi reportaje la televizor pentru ca bucureştenii, mari amatori de drumeţii montane în maşină, să se înghesuie pe aceste trasee mai ceva ca pe Valea Prahovei. În special în weekend-uri. Partea bună este că frumuseţea locurilor şi gradul de dificultate al drumului nu îţi prea permit să alergi maşina, astfel că mai toţi şoferii tind să treacă cu vedea aglomeraţia. În plus, scopul este drumul în sine şi nu destinaţia. Din păcate, toţi turiştii au putut vedea că în judeţului nostru drumul este franjuri. Concret, aici sunt şi singurele secţiuni majore pe care încă se mai lucrează intens. Spre exemplu, între localităţile Dobra şi Jina sunt asfaltaţi doar doi dintre cei aproximativ şapte kilometri, iar în cazul unei ploi ceva mai serioase drumul devine complet impracticabil din cauza noroiului. Apoi, poarta de intrare în Mărginime este complet distrusă de şanţuri, între Tilişca şi Sălişte, pe o porţine de aproape cinci kilometri asfaltul fiind rupt de lucrări edilitare. Diferenţa este enormă când vine vorba despre calitatea asfaltului odată ce intri în drumul care merge spre Sebeş.

Ţigănie şi haos

Din păcate pentru noi toţi, nici vecinii de la sud nu sunt mai breji. Ceea ce câştigă prin drumuri mult mai bune compensează prin mitocănie. Primul exemplu este chiar Obârşia Lotrului. Ceea ce putea fi o excelentă destinaţie montană, un complex turistic de primă mână, este de faptă o ţigănie la propriu amestecată cu două restaurante şi o cabană de duzină. Atâta timp cât nu reuşesc să facă faţă valului brusc de turişti, gazdele nu au nicio intenţie să crească standardele. Mai departe, cel mai bun exemplu de „aşa nu!” este staţiunea Rânca. Privită de sus, chiar din cel mai înalt punct al Transalpinei, staţiunea arată frumos, însă odată ce te apropii Rânca se transformă într-un haos de clădiri şi pensiuni neterminate, toate construite după ureche, unde a dat Dumnezeu. „Urbanism” şi „autorizaţie” sunt termeni complet necunoscuţi în zonă. La fel cum este cuvântul „rezervare”. Pentru că nu duc lipsă de bucureşteni, ceea ce astăzi este o rezervare telefonică mâne devine un „n-am auzit de tine în viaţa mea”. Întrebaţi la Pensiunea Ina dacă ajungeţi pe acolo, sunt cel mai bun exemplu în acest sens.

În loc de concluzie, mai degrabă o recomandare. Vizitaţi Transalpina, merită! Peisajele le veţi tine minte toată viaţa. Alocaţi-vă o zi şi apoi mergeţi mai departe, la cazare vă veţi face doar nervi. Şi alegeţi varianta spre Sebeş, în detrimentul Drumului Regal, care-i plin de gropi.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

2 comentarii

al.c

Acum 11 ani

Dl.D O - aveti \"ceva\"dreptate dar nu aveti incredere, desi demersurile pt. terminarea lucrarilor de la Tilisca si Jina-Dobra sunt vizibile. Transalpina se va da in folosinta in 2012 spre final,finisarile la care se lucreaza sunt esentiale.Dar aceasta \"bretea\" de peste Carpati nu se rezuma la asfalt si lucarile de arta de pe traseu-importante si acestea,ci la valorile naturale si antropice de pe cei 148 km.Apoi sa invocam lipsa de contributi sibiana la definirea as. nou trasu turistic desi avem(Sibiul) zeci de km din as. spatiu unde, in afara de C.S de la Gura Curpatului, nu avem nimic(turistic vorbind).Apreciez demersul dv. si cred ca o dezbatere pe aceasta teme merita atentia redactiei dv.
Raspunde

germanicus

Acum 11 ani

,,Drumul\" regelui de la Saliste pina dupa Tilisca este VARZA, precum si primarul BANCIU din Saliste... Foarte greu de trecut acele gropi si santuri din aceste localitati si mai asteapta turisti in astfel de ,,conditii\" ??? Acesta sa fie oare aportul Sibiului la renumita Transalpina ? FOARTE multi turisti ar trece prin Marginimea Sibiului DACA drumurile ar fi mai bune, dar ocolesc zona de frica sa nu-si strice masina !
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus