Cu siguranță un brand național, despre Flaro majoritatea sibienilor știu că produce pixuri. Cu toate că nici în vremurile comuniste, Flamura Roșie, cum era atunci botezată, avea în cifra de afaceri cel mult 20% venituri din componenta de birotică. Restul provenea din producția de accesorii pentru industria textilă. De ani buni, însă, Flaro s-a reprofilat, iar cei 250 de angajați activează acum în industria auto și electrotehnică.
Graziosa Mill era numele firmei care lua ființă în Sibiu, în 1922, producând articole de papetărie din hârtie și metal. După naționalizarea din 1948, aproape 80% din producția Flamurii Roșii – în special elemente din plastic - era utilizată în industria textilă. În vechiul bloc comunist, doar Flaro și o fabrică din fosta RDG erau furnizoare de ace pentru mașinile de cusut.
La Revoluția din 1989, Flaro avea aproximativ 3.000 de angajați. Noul capitalism, care a pus la pământ industria textilă – mai puțin confecțiile, care au fost inundate de sistemul lohn – a obligat Flaro Prod la reprofilare, injecția de mase plastice fiind nevoită să caute noi forme.
Germanii, primii parteneri
Componenta de papetărie și birotică face parte și azi din portofoliul Flaro Prod, dar într-o proporție redusă. ”Dacă am vine pixuri la prețurile cu care sunt aduse cele din China nici măcar costurile masei plastice nu le-am recupera”, calculează Ștefan Almășan, directorul general al Flaro Prod.
Din 1995, când încă firma era deținută în mare parte de angajați, a început colaborarea cu nemții de la Kunkhe. ”Activau în domeniul auto. Transferând producția la noi am intrat și noi mai timid în acest domeniu. Am reanalizat situația și am văzut că în industria auto este un potențial foarte mare de creștere. Nu este o industrie ușoară, dar e cu un potențial mare de creștere în rulaje. Potențial pe care nu îl întrezăresc în alt domeniu. Pentru că în domeniul acesta al bunurilor de larg consum, orice în România poate injecta o cană din plastic, o furculiță”, spune Almășan.
Creștere de 25%
În ultimii șapte-opt ani, investițiile în capacitățile de producție ale Flaro Prod sunt aproximate la două milioane de euro. ”Cam jumătate au fost bani împrumutați, cealaltă jumătate fiind luați din profitul companiei”. Fabrica a devenit furnizor de grad II sau III în industria auto, clienții străini asamblând componente care se regăsesc în mărci extrem de variate, de la Toyota sau Ford la cele din grupul VW. De anul viitor, însă, principalul client al Flaro Prod va deveni FCI, unul din principalii parteneri ai celor de la Renault. Componentele plastice produse la Sibiu vor echipa viitoarele mașini electrice ale producătorilor francezi,
Pentru 2011, cifra de afaceri a Flaro Prod este estimată la 5,2 milioane de euro, în creștere cu 25% față de anul trecut. Pentru 2012, rulajul va crește cu cel puțin 15 procente, sunt cifrele pe care le iau în calcul reprezentanții firmei sibiene.
Flaro Prod tocmai a obținut certificarea TS 16949, în urma unei colaborări cu WSQR, firmă de consultanță din Cisnădioara.
Din grupul RTC
După Revoluție, privatizarea Flaro a început prin metoda PAS, conducerea și salariații achiziționând prin credit 40% din acțiunile societății. Ulterior, germanii de la Kunkhe au mai cumpărat 15 procente din acțiuni. De la finele anului 2005, Flaro Prod a devenit parte a grupului RTC, Radu Octavian, proprietarul grupului RTC, achiziționând atunci, prin intermediul unei alte firme, peste 80% din acțiuni.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 3 ore
V.
Acum 3 ore
Coste s
Acum 4 ore
Emil
Acum 4 ore
Emil
Acum 4 ore
Sibian