”Arena Platos se afla acum la 10 – 15 la suta din proiectul final”

Martin Freinademetz spune că a ajuns să cunoască termenul românesc de ”șpagă”, dar că nu l-a folosit niciodată. Și că are planuri foarte mari pentru Păltiniș, însă acestea nu se pot pune în practică fără o dezvoltare paralelă a Sibiului și a Transilvaniei.

Reporter: Mai ții minte când ai fost prima oară la Păltiniș? Cum arăta?

Martin Freinademetz: Prima oară am fost în 1993. Am ajuns acolo împreună cu câțiva prieteni de snowboard pentru că organizasem o excursie prin România și fusesem la Poiana Brașov, am încercat să ajungem la Bâlea dar nu s-a putut pentru că nu funcționa telecabina și am venit la Păltiniș. Am fost impresionați că era spre sârșitul lui martie și încă era zăpadă destulă. Prima impresie a fost că zona era sălbatică, nu erau case, vile, nu era mai nimic pe acolo în comparative cu ce este acum. Chiar sunt foarte curios să văd cum va arăta Păltinișul în 20 de ani.

Rep.: Când te-ai hotărât că vrei să investești la Păltiniș?

M. F.: Noi am vrut să începem cu un telescaun, la începutul anilor 2000. Cam prin 2002. Ideea noastră originală era să începem cu centrul stațiunii Păltiniș, dar nu s-a putut pentru că era concesionat. Așa că ne-am reorientat către un loc nou. Am început cu Arena Platoș pentru că este un proiect realistic pentru Păltiniș. Am fi putut face instalații mult mai mari pentru transportul turiștilor, însă este nevoie de un trafic mult mai mare pentru rentabilizarea lor. Planurile pentru extinderea Arenei există în continuare.

Rep.: La ce nivel consideri că a ajuns Arena Platoș acum, în comparație cu proiectul general?

M. F.: Arena Platoș se află acum la 10 – 15 la sută din proiectul final. Nivelul este unul scăzut însă proiectul general va fi terminat când voi avea eu părul alb. S-au terminat vremurile când puteai merge la bancă să iei 200 de milioane. Dacă vrei să faci o stațiune turistică așa cum vedem în Alpi, în Austria sau în Elveția, ai nevoie de o sumă cuprinsă între 500 de milioane și un miliard de euro. Infrastructura este foarte complexă, sunt necesare numeroase hoteluri, ori ce avem noi acum nu reprezintă nimic. Chiar nimic. Acum, la Păltiniș, avem o instalație mică de schi, câteva pensiuni, și un hotel, două, de mici dimensiuni.

Rep.: Ăsta-I nivelul Sibiului, al regiunii.

M. F.: Da, așa este, dar nu va rămâne așa. Va crește, cu siguranță, va deveni de nerecunoscut. Dar nu va crește de azi pe mâine, sau de anul acesta până anul viitor. Și planul nostrum se bazează pe o dezvoltare pas cu pas. ALtfel, oricine face investiția va pierde. Acum vedem că avem o mână de turiști străini și majoritatea par a fi sași. 

Rep.: Referitor la turiști, cum ți se pare că au răspuns sibienii la ceea ce ațin făcut voi acolo?

M. F.: Avem răspunsuri foarte positive pentru că și noi ne-am dat silința să facem un lucru de calitate. Chiar și în acest moment puteți vedea că reușim să producem zăpadă în condițiile în care mai pe jnicăieri nu există zăpadă. Ca să ai zăpadă în acest moment este o chestiune de efort. Noi stăm cu ochii pe termometru constant așteptând momentul să putem porni tunurile de zăpadă și fructificăm fiecare minut. Chiar fiecare minut, asta am discutat cu toți angajații. Fără zăpadă nu avem nimic. Din păcate, iarna acesta nu ne prea ajută nici natura.

Rep.: În ce relație ești cu autoritățile locale?

M. F.: O relație  foarte, foarte bună. Bine, în general în Românie este o birocrație incredibilă, însă acolo unde am solicitat sprijin am primit. Toată lumea pare fericită să vadă că se întâmplă ceva.

Rep.: Ești familiar cu termenul românesc de șpagă?

M. F.: Da, sunt familiar, dar până acum vă spun sincer că nu am dat șpagă. Ne-am propus să nu dăm șpagă încă din momentul în care am pus piciorul în România.

Rep.: Referitor la bani, ați reușit să și obțineți ceva din Arena Platoș până acum?

M. F.: Acum este o perioadă foarte dificilă, nu prea putem spune cum va fi restul iernii. Dacă toate zilele ar fi precum cele dintre Crăciun și 3 ianuarie ne-am recupera banii investiți foarte repede. Dar din păcate, nu este cazul. După 3 ianuarie avem o scădere pronunțată a numărului de turiști. Știm de anul trecut că în afara weekend-urilor este foarte prost. Cu două, trei clase de copii în tabără sau 10 – 20 de schiori nu putem face mare lucru. Din acest motiv am spus că avem un proiect realist, nu avea rost o instalație mai mare de telescaun. Am luat legătura cu agenții de turism din București, din Timișoara, Cluj-Napoca, încercăm să atragem turiști dint oată țara, însă nici aici nu am avem success în proporție prea mare. Oferim pachete turistice la prețuri foarte mici, la 90 de euro, cu tot ce trebuie inclus, pentru câteva zile de distracție la Păltiniș. Vom mai face asta și anul viitor, dar nu pentru totdeauna.

Rep.: Ai vreun regret?

M. F.: Nu cred că înțeleg întrebarea.

Rep.: AI vreun moment în care îți pare rău pentru munca ta, pentru banii investiți, pentru algerile făcute?

M. F.: Nu, niciodată. Cred că, în general, Sibiul este un loc foarte bun unde să trăiești și un oraș cu mare viitor. Comparați cu Sibiul de dinainte de 2007 și veți vedea schimbări în bine incredibile. Și toată lumea știe că primarul face o treabă excelentă.

Rep.: Cum este viața ta de zi cu zi în Sibiu? Ești pe deplin mulțumit de școli, de restaurante, de străzi…

M. F.: Viața mea aici este destul de bună pentru că 80 la sută mi-o ocup cu munca iar restul timpul îl dedic sporturilor, cred că majoritatea oamenilor știu că-mi plac senzațiile tari. Din acest punct de vedere, Sibiul este ca un loc de joacă perfect, uitați-vă ce împrejurimi există. Pe de altă parte, când mă uit la copiii mei și la ce posibilități există pentru ei aici, mă cam întristez. Ca să fim sinceri, nu prea există posibilități serioase pentru practicarea de sporturi, nu ai un loc decent pentru a merge la cinema, restaurantele de calitate sunt foarte rare. Per total, standardul general de viață ar putea și ar trebui să fie mai ridicat.