Din punctul de vedere al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură Sibiu, anul 2011 a fost cel mai bun din istorie pentru agricultorii sibieni, cu peste 33 de milioane de euro subvenții. Din punct de vedere al Fiscului sibian, anul 2011 a fost cel mai slab din ultimii patru, cu o pondere de doar 0,9% în Bugetul General Consolidat.
Teodor Hațegan, directorul coordonator al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură Sibiu spune că în 2011 instituția pe care o conduce a pompat în agricultura sibiană 23,2 milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană, la care se adaugă alte 10 milioane de euro, bani de la bugetul național. Sumele sunt în creștere de la an la an, însă per total, județul nostru rămâne undeva la mijlocul clasamentului național. ”În comparație cu alte județe, noi nu suntem un județ foarte mare, avem doar 170.000 de hectare de teren pentru care s-a solicitat spirjin, într-o formă sau alta”, a declarat Hațegan. Acesta mai spune însă că banii aceștia nu se risipesc, ci încet, încet, se văd în fermele sibiene. ”Sunt foarte mulți bani dar prezența lor în județ se simte. Fermele sibiene cresc, încet, dar cresc”, a mai spus directorul Apia. Mircea Teuceanu, directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, spune că a făcut un calcul cu colegii lui din conducerea agriculturii sibiene cu privire la banii pentru anul 2012. ”În acest an ar urma să intre în județul Sibiu aproximativ 40 de milioane de euro, 30 de milioane de la UE și zece milioane fonduri naționale”, a declarat Teuceanu.
Recolte record
”2011 a fost un an de excepţie, a fost un an de excepţie pentru grâu, pentru porumb, pentru cartofi, pentru fructe, a fost favorabil pentru toate”, spune și Gheorghe Budrala, directorul Direcției Agricole Sibiu. Din păcate, toate aceste producții nu se văd când vine vorba de bani. Contribuția sectorului agricol în Bugetul General Consolidat în 2011 a fost de doar 0,9 la sută, față de 1,28 la sută în 2010 și 1,06 la sută în 2008. Unde se duc banii din investiții atunci? ”Banii cei mulţi îi ia intermediarii, în buzunarele lor ajung. În mod normal, şi în toţi anii nu numai în anii foarte buni, banii ar trebui să ajungă toţi la producători pentru că ei duc greul, ei muncesc, ei reiau ciclul, ei fac să funcţioneze agricultura. Dar din păcate ajung la căpuşe”, mai spune Budrala. O altă explicație este dată de faptul că o mare parte din bani sunt pentru subzistență, și nu pentru profit. ”Cele mai multe proiecte au fost depuse pentru obţinerea sprijinului 100% nerambursabil acordat fermelor de semisubzistență”, mai explică și Mircea Teuceanu.
Bani cât reabilitarea centrului istoric
Ca să vă faceți o idee despre valoarea efectivă a sumelor care intră anual în agricultura sibiană țineți cont de faptul că pentru pregătirea programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2012 municipalitatea și Guvernul au cheltuit în jur de 35 de milioane de euro pentru reabilitarea centrului istoric al Sibiului. În plus, valorea totală a investițiilor făcute de primărie și Consiliul Județean pentru modernizarea Aeroportului Internațional Sibiu în ultimii șase ani se ridică la aproape 60 de milioane de euro.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Direcției Agricole Sibiu , Gheorghe Budrală , Teodor Hațegan , Uniunea Europeană Guvernului P , Dezvoltare Rurală , Consiliul Județean , Agricultură Sibiu , Oficiului Județean , Bugetul General Consolidat , Mircea Teuceanu
Vizualizari: 423
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Sanda Marin
Acum 2 ore
Mendeleev
Acum 2 ore
Inspiratie
Acum 3 ore
AndreiM
Acum 3 ore
Mădălina