Duminică,
26.10.2025
Innorat
Acum
7°C

Alegeri locale 2012

 

Alegerile locale tind, pe an ce trece, să reflecte reaşezarea puterii gestionar-politice precumpănitor în plan teritorial, odată cu implementarea tot mai apăsată a autonomiei locale. De unde, importanţa tot mai mare acordată funcţiilor locale în care primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene deţin, în bună măsură cheia cifrului, tot mai mult supervizată de consilii. Deplasarea preponderentă a problematicii privind dezvoltarea economică, sănătatea, învăţământul, cultura, ordinea publică, controlul administrativ-financiar de la centru spre teritoriu  încarcă tot mai mult cu competenţe şi responsabilităţi. Asumarea lor în cadrul legal şi instituţional presupune o tot mai bună pregătire managerial-administrativă. Pretenţiile, cerinţele, aptitudinea de a le face faţă sporesc pe măsură. A deveni politician-administrator în teritoriu nu mai e o joacă de maidan. Controlul precum şi judecata opiniei locale ţin în corzi prestaţia celor aleşi. Nu mai puţin, deplasarea corespunzătoare a greutăţii bugetare spre comunităţile locale explică probabil, apetenţa şi orientarea multor politicieni de calibru naţional spre zonele teritoriale, fenomen specific acestor alegeri. Partidele înşile îşi trimit greii să candideze la locale, zonă unde se plămădeşte adevărata putere politică.
Toate acestea explică frenezia ce a cuprins actuala campanie electorală la locale. Ce criterii de alegere vor fi luate în seamă?
În mod aproape sigur, în primul rând realizările obţinute în precedentul sau precedentele mandate. Dl. Iohannis spre exemplu titrează lozincard: faptele vorbesc. Înadevăr, ele, faptele vor decide acolo unde vor convinge prin ele însele. În fond, faptele pozitive condensează competenţă, ştiinţa conducerii, responsabilitate, devotament faţă de comunitate. Personalitatea candidaţilor joacă de asemenea un rol esenţial. Ea inspiră încredere sau dimpotrivă. Nu e totdeauna uşor să descifrezi personalitatea. Adeseori fotogenia imagistică exhibată la limita grotescului ascunde trăsături de personalitate mai puţin fotogenice. Apartenenţa la un partid poate fi un atu demn de luat în seamă. În acest caz joacă nu atât valorile cât susţinerea pe linie politică, cu greutatea ei specifică, predominantă.
Ce rol joacă promisiunile? Un rol important dacă sunt convingătoare. Ne aflăm într-un stadiu al evoluţiei politico-civice care se arată a fi încă prea uşor ademenit de promisiuni lozincarde, unele chiar ilare dar măgulitoare. Se poate spune că este – necesarmente - campania  avansării de proiecte. E bine că se oferă electoratului posibilitatea aprecierii cu trimitere la propuneri concrete, problema este cât sunt de realiste, respectiv cât le poate fi decelată autenticitatea căci, o vorbă devenită de duh, de simple promisiuni ne e plin podul casei. Proiectele trebuie să convingă prin ele însele. Îmi face plăcere să constat că la nivelul Sibiului, candidaţii PNŢCD  avansează şi motivează convingător proiecte de cuprinzătoare anvergură. Dl. Ilie Creţu, inginer şi arhitect, titularul unei Diplome de Expert European în urbanistică şi mediu, candidat la primărie dar şi la consiliu, flancat de restul candidaţilor, propun spre apreciere sibienilor un program concret, uşor decelabil, menit a propulsa Sibiul pe linia şi dincolo de realizările Capitalei Culturale Europene, un oraş capabil să răspundă multiplelor provocări ale vieţii citadine moderne. Spicuiesc: pieţe mobile agroalimentare şi amenajări de noi spaţii de agrement în cartiere; un pavilion expoziţional şi de conferinţe în zona aeroport; parcări etajate multifuncţionale pentru descongestionarea circulaţiei rutiere şi pietonale;  centru de comandă pentru monitorizarea traficului, proiect european în colaborare cu Universitatea Lucian Blaga; turism cultural cu testări medicale gratuite în parcul Dumbrava, proiect european acceptat de Academia Română; transport urban gratuit Duminica, pentru toate acestea indicându-se şi sursele de finanţare. O echipă de nădejde faptică şi morală.
Ce putem crede că vom avea la Sibiu? Este de aşteptat ca primarii buni să se menţină, candidaţii buni să învingă pe merit. O luptă dârză se dă pentru judeţ unde candidaţii USL şi PDL sprintează spre linia de sosire cu FDGR. Este posibil să avem o sensibilă modificare în structura consiliilor locale, cu deosebire la nivelul Sibiului şi al consiliului judeţean. Rezultatele vor depinde nu numai de profilul candidaţilor ci şi de gradul de pregătire şi implicare a electoratului. Mai mult decât la alegerile generale, electoratul, în mai deplină cunoştinţă de cauză, mai apropiat de propriile interese, este arbitrul suveran şi responsabil.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Comentarii

5 comentarii

ARES

Acum 13 ani

Felicitari! ma bucur ca promovati ideile crestin-democrate ale taranistilor. Speram sa fie intr-un ceas bun!
Raspunde

LBR

Acum 13 ani

limbaj de lemn cat incape
Raspunde

andrei

Acum 13 ani

Poate ca e \"limbaj de lemn\", dar nu uita ca e un limbaj pur romanesc. LBR te rog sa apreciezi ca ti-a transmis invataturile un roman care le-a trait la un alt nivel decat noi, si vazute de acolo de sus, poate par altfel.
Raspunde

Georg

Acum 13 ani

Copy-Paste: [...]Ce putem crede că vom avea la Sibiu? Este de aşteptat ca primarii buni să se menţină, candidaţii buni să învingă pe merit.[...]______________________________ Gura pacatosului ADEVAR graieste. Sa zicem ca toate acestea se potrivesc invingatorului cu 77,9% JOHANNIS? Ma - ma..am ajuns s-o vad si pe asta.. Johannis apreciat de Dezsö..pardon..Dejeu...
Raspunde

wNdxADJuPieSSFdK

Acum 13 ani

unele pericole ale desaentralizcrii mecanice***1.pericolul farimitarii datorita exagerarii desaentralizcrii. trebuie sa existe un echilibru intre central si local.prea multa descentralizare conduce la farimitare, la slabire si chiar la disolutia autoritatii statului.in plus, anumite proiecte nu se pot realiza numai pe plan local.de. ex.termocentralele rovinari si turceni, le putea construi singur jud.gorj? podurile peste dunare de la Hirsova si Cernavoda, porturile Constanta,Agigea,Midia,canalele Cernavoda Agigea si Poarta Alba Navodari,santierele Navale Constanta,Midia,Mangalia,Rafinaria Midia-Navodari,Centrala Nuclearo-Electrica,sistemul de Irigatii Dobrogea,statiunile turistice de pe litoral,sa,le putea construi singur jud.Constanta?la fel Combinatele siderurgice si de oteluri speciale le puteau construi singure jud.Galati, Hunedoara,respectiv Dimbovita?alte ex, combinatul de aluminiu slatina,jud.olt. jud.mehedinti,puteau construi singur sistemele de navigatie si hidrocentralele de pe Dunare Portile de Fier I si II,fabrica de apa grea? si ex.pot continua.....in prezent,pot executa singure judetele programul de autostrazi, irigatii,sa. fara ajutor de la centru?"hai sa dam mina cu mina cei cu inima romana| sa invirtim hora fratiei pe pamintul Romaniei...|"..[b1]2.pericolul exacerbarii desaentralizcrii.unii conducatori de judete,dupa ce s-au trezit cu sacii in car prin investitiile nationale care le mostenesc, pot face figuri de separatism fata de judete mai sarace,desi prin impartirea teritoriala din 1968 tocmai echilibrarea dezvoltarii tarii s-a dorit.chiar si asa unele judete ramin favorizate, de ex.,de mari cursuri de ape,iesire la mare sau alte avantaje naturale.alta excerbare poate fi in personalizarea prea mare a organelor de ordine pe judete si a exacerbarii instinctelor de mindrie judeteana, ce poate duce la conflicte,ca pe vremea feudalismului,samd.3.in concluzie,trebuie sa existe un echilibru intre central si local.echilibrul central-local poate fi considerat de tip recesiv, dinamic.cei 2 factori, in echilibru recesiv, unul este dominant si unul recesiv( desi mai slab, are semnificatie mai inalta).in timp, acesti factori, pot bascula: cel dominant devine recesiv si invers. exemple de factori recesivi: Inn-Iang,putere-opozitie, parlament-autoritate judecatoreasca, parlament-guvern,monolog-dialog, crestere-recesiune,sa....[b2]/////[b1]Vasile Alecsandri-Hora Unirii[b2]Mircea Florian-Recesivitatea ca structura a lumii,ed.eminescu, buc 1983.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus