Donarea de organe este un subiect “tabu” chiar și la nivelul sistemului sanitar. Sibienii nu ştiu aproape nimic despre asta, pentru că nu au de unde să se informeze. Detalii despre acest subiect e greu să primeşti, iar medicii de la Spitalul Clinic Judeţean de refuză să vorbească despre ce presupune un astfel de proces, care sunt etapele şi cum reuşesc familiile să ia astfel de decizii extreme de dificile, dar care duc la salvarea altor vieţi.
Potrivit legii, până acum, pentru o persoană ajunsă în situaţia de posibil donator de organe, răspundeau membrii familiei. Pentru că în România nu există încă opţiunea cardului de donator, familia avea responsabilitatea şi competenţa legală de a semna un act de acceptare sau refuzare a donării organelor celor aflați într-o stare medicală vegetativă sau cu posibilităţi foarte reduse de recăpătare a cunoştinţei sau a funcţiilor vitale.
Donatori cu acte notariale
“Nu există încă un card de donator la noi în ţară ca în alte ţări din UE, dar potrivit legii această opţiune urmează să fie introdusă pe noul card de sănătate. Până atunci responsabilitatea acestei decizii revine familiei, singura în măsură să ia o decizie atât de importantă”, a spus Simona Berariu, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu.
Totuşi, la începutul lunii, Ministerul Sănătăţii a emis o ordonanţă de urgenţă prin care sunt stabilite condiţiile în care se poate face donarea de organe în ţara noastră. Astfel, medicii nu mai au nevoie de acordul familiei, dacă donatorul are semnat un act notarial prin care îşi exprimă dorinţa de a-i fi prelevate organele după deces. Dar şi această informaţie este greu de aflat.
„Eu nu am avut încă nici o solicitare în acest sens aşa că este destul de greu de spus dacă sibianul sau românul ştiu ce trebuie să facă în astfel de cazuri şi cui să se adreseze. Aşa că dacă nu vine nimeni, de astfel de probleme nu suntem nevoiţi să ne ocupăm deocamdată”, spune notarul Simion Echim.
Cardul care salvează vieţi
Datele statistice arată că în 2011 aproape 5.000 de persoane au murit pentru că nu au primit transplantul de care aveau nevoie, iar în România numărul donatorilor a scăzut în ultimul timp la toate categoriile de transplant, rata de refuz a donării de organe fiind de peste 40%.
Cardul naţional de sănătate, care va include şi informaţii legate de acordul dat în timpul vieţii pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule după deces, va aduce în primul rând, în faţa românului, informaţii elementare despre ce presupune acest proces.
„În conformitate cu prevederile art. 160 alin.1 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu modificările şi completările ulterioare, prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, se efectuează de către medici de specialitate, în unităţi sanitare publice sau private autorizate de Ministerul Sănătăţii şi acreditate, la propunerea Agenţiei Naţionale de Transplant”, spune purtătorul de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Sibiu, Maria Vlădescu. Cardul naţional de sănătate va cuprinde informaţii referitoare la numele, prenumele şi codul numeric personal al asiguratului şi codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Pe card vor mai fi incluse şi informaţii legate opţiunea donării, după moarte, de ţesuturi şi organe în vederea transplantului, de istoricul medical al pacientului, dar acestea vor putea fi accesate doar de medicii care tratează deţinătorul cardului.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Simona Berariu , Sănătate Sibiu , Sănătate Publică Sibiu , Spitalul Clinic Judeţean , Maria Vladescu , Agenției Naționale , Simion Echim , Ministerul Sănătății
Vizualizari: 315
Ultimele comentarii
Acum 46 minute
Mariana Deacu
Acum 49 minute
BittDanman
Acum 51 minute
Gheo Poplaceanul
Acum 55 minute
Gheo Poplaceanul
Acum 1 oră
Gabi