Am mancat ungureste si bulgareste in cafenea austriaca

Da, e adevărat: la Cafe Wien se gătește și mâncare, nu numai cafele și dulcețuri austriece.  Și nu vorbim aici de ceva crenvuști și sandviciuri pentru micul dejun, ci mâncare în toată regula. Așa cum știm cafeneaua cu pricina, ne-am fi așteptat să avem pe lista meniului înșirate tot felul de ”strumfenrunferwursti” cu ”strumenrumencartofen”. Nici vorbă, găsim de-ale gurii lucruri de împuns cu furculița cât se poate de apropiate de simțurile noastre foarte est-europene. Așa că alegem din capul locului ceva de la vecinii din sud și nu mă refer aici la olteni ori regățeni, ci la bulgari și ceva mai din vest, respect de la maghiari, nicidecum de la bănățeni. Mergem înainte cu un gulaș și o salată bulgărească la care se înghesuie iute un suc natural de mere îmbrăbădit cu câteva cuburi de gheață.

Chiar dacă termometrul zvâcnea  spre 35 de grade la umbră am preferat să stau pe minunata terasă de unde poți vedea partea de oraș istoric ce nu a văzut mistrie în ultima sută de ani. Dar și așa e fain de să te tot uiți. Umbrit doar de o umbrelă mică am așteptat mâncarea. Gulașul – tocăniță a fost excelent, dar ar fi fost de-a dreptul superb dacă ar fi fost nițel mai iute. Așa a părut mai apropiat de bucătăria serioasă a neamurilor germanice decât de ce știu bucătarii unguri să meșterească. Nu mi-a displăcut, însă m-aș fi așteptat după ce am văzut consistența bucatelor să zic după prima lingură un ”jaj istenem!”. Așa că am trecut Dunărea și am ajuns în mijlocul răsadurilor de zarzavat ale vecinilor bulgari. Roșii, morcovi, salată, măsline, telemea, ardei gras, ciuperci. Fără ou și șuncă așa cum sunt de obicei salatele bulgărești, salata de la Cafe Wien aduce mai mult cu salatele grecești, mai ales că a venit însoțită cu un sos ce aducea a tzatziki. În sfârșit, bună și răcoroasă, indiferent că va fi fost din sud sau din sudul extrem.

Din păcate, la Cafe Wien e destul de neplăcut să mergi dimineața, până pe la prânz. De vină sunt muncitoii de la Biserica Evanghelică, aflată în renovare și calfele care ăși fac de lucru cu tot felul de utilaje câțiva metri mai jos. Și unii și ceilalți urlă, bagă în priză o sumedenie de aparate, numai chef de lenevit la terasă nu mai ai.

Un punct pozitiv îl reprezintă aici toaleta. Nu știu cum o fi la femei, însă la bărbați priveliștea de dinapoiul toaletei este impresionantă. Și nu vă gândiți la prostii, deasupra toaletei este un geam prin care se poate vedea aceeași priveliște a orașului de jos ce poate fi admirată de pe terasă.

Întorcându-ne la mîncare, vă mai spun că non-șnițele mâncate la vienezi au costat aproape 40 de lei, cu sucul de mere – 7,5 lei, salata bulgăreasco-grecească – 14,9 lei și gulașul – 13,9 lei.

Plecăm la drum cu gândul că e musai acum să deschidă și Mitropolia Ardealului un restaurant în care să se găsească ceva mâncare turcească și prăjituri evreiești.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului