Ultimii pasi pe El Camino:Au ajuns!

Cei doi tineri sibieni, Alex și Dani, plecați la sfârșitul lunii iulie într-un pelerinaj lung de 800 de kilometri au ajuns în Santiago de Compostella, punctul terminus al celui mai faimos pelerinaj din Europa.

În 27 iulie, Alex și Dani porneau din Sibiu spre Pamplona și apoi spre Saint Jean Pied de Port, punctul din care pornește El Camino, pelerinajul ce însumează aproape 800 de kilometri prin arida Spanie. 800 de kilometri petrecuți pe jos.

Cei doi tineri au început determinați lungul drum spre Santiago de Compostella. Au făcut 27 de kilometri în prima zi și 23 în cea de-a doua. După nici 50 de kilometri, pe Dani au început să îl chinuie beșicile. A strâns din dinți și a pornit mai departe, însă după beșici a venit chinul căldurii, 38-40 de grade sub un soare arzător. În primele zile, tot ceea ce își doreau era să ajungă cât mai repede la viitorul refugiu și să se oprească. Să se odihnească. În fiecare refugiu, Alex și Dani au împărțit camera cu zeci de alți tineri aflați în același pelerinaj. Au dormit câte 90, 100, uneori chiar și mai mulți în aceeași încăpere. În 8 august, cei doi tineri sibieni au ajuns în Burgos, într-unul dintre cele mai mari refugii. 180 de locuri, în cinci dormitoare. „Abia acum vreo săptămână am început să îmi dau seama ceea ce înseamnă acest drum. În primele zile eram tot grăbit să ajung la refugii să prind loc, acum suntem foarte relaxați, plecam după 7 și ajungem între 6 și 8 seara iar în tot acest timp mergem destul de mult, dar ne și oprim, vorbim cu pelerini, cu oameni ai locului, admirăm peisajul. Mi-am dat seama doar când un prieten din Irlanda, Aaron, a început să mă certe, după mai multe pahare de vin, că noi tot timpul suntem grăbiți și că așa ratăm lucrurile deosebite, lucrurile esențiale din acest pelerinaj”, spune Alex într-un mail trimis acum trei zile. Iar din această grabă, Alex și Dani au ratat un refugiu de pe El Camino condus de un român. „Nu e important să ajungi nu știu unde ci să trăiești și practic să te hrănești atât fizic cât și psihic din ceea ce Camino îți oferă”, spun cei doi.

Alex și Dani au depășit obstacolele fizice iar pe cele psihice împreună cu grupul format în jurul lor. Singurătatea primelor zile a fost înlocuită de o „gașcă” numeroasă, de 15 persoane, care chiar dacă nu merg împreună își dau întâlnire în următorul sat, mânâncă împreună, fac cumpărături împreună și, în special, își împart poveștile și experiența de viață. În gașcă, pe lângă cei doi români, mai sunt americani, irlandezi, francezi și chiar australieni. Alături de ei au reușit să treacă cu bine de dificila parte prin deșert, „Mesetas”, cum îi spun spaniolii. După ce au trecut deșertul, Alex și Dani, alături de noii lor prieteni au intrat în munți, pe Cruz de Ferro, la peste 1500 de metri altitudine, unde au și înnoptat întro localitate unde populația satului este de ... o singură persoană, un cavaler templier a cărui ocupație zilnică e de a avea grijă de pelerinii care vin pe El Camino.

Joi, când au trimis ultimul email, Alex și Dani mai aveau puțin peste 110 kilometri de parcurs până în Santiago de Compostella. La ora la care citiți acest articol, cei doi au încheiat acest dur dar superb pelerinaj. Și pornesc mai departe. Potrivit unei tradiții a pelerinilor, după încheierea pelerinajului, fiecare pelerin mai parcurge circa 90 de kilometri, până pe malul Oceanului Atlantic, la Cap Finistere. Acolo, pelerinii își ard hainele și depun cenușa pe stâncile de la marginea oceanului în semn de respect față de greutățile la care au fost supuși dar și în semn de mulțumire față de învățăturile primite.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi