Crama lui Don' Titi are 20 de ani: "de nu sunteti cuminti, va punem manele"

16 Septembrie 2012 22:19

Acum 20 de ani, în vara lui ’92, s-au deschis pentru prima dată uşile Cramei Naţional, cunoscută de toţi sibienii ca fiind “Crama lui Don' Titi”. Zeci de generaţii, sute de studenţi, artişti şi turişti, au oprit în micuţul local pentru a asculta muzică şi a bea, mai ales iarna, o cană cu vin cald.

“Am deschis în 1992 şi cam vreme de vreo doi ani, până în ’94 era un loc în care se adunau, mai mult sau mai puţin, elevi de la Academia Militară, studenţi civili, dar şi cei care terminaseră studiile. Intenţia mea, când am deschis Crama, a fost ca acesta să fie un loc în care să se regăsească anumiţi oameni, să vină să discute pe anumite teme, să asculte muzică bună. Şi încet-încet a început să fie un loc în care se aduna lumea bună, adică lumea care avea ceva de împărtăşit, oameni din toate sferele culturale, care purtau interminabile discuţii filozofice”, îşi aminteşte zâmbind doamna Ileana Dumitru, soţia lui Don Titi.

Rock la chitară şi acordeon

După ’98, de Cramă a început să se ocupe mai mult Don Titi, “el este mult mai comunicativ şi mai deschis cu cei tineri, a reuşit să se apropie de rockeri, de motociclişti şi serile de poveşti au început să se prelungească şi să se transforme în seri de cântec”.

Puţini sunt studenţii care nu au mâncat în Cramă, măcar o dată, pâine cu fasole sau nu au cântat alături de străinii deveniţi peste noapte prieteni, melodii ca “În umbra marelui urs” sau “Aproape de voi”. Don Titi are un “caiet cu amintiri”, după cum îi spune el, în care foile sunt acoperite cu urări, dorinţe, un articol cu titlul “Dacă nu sunteţi cuminţi, vă punem manele”, fotografii cu copiii celor care în studenţie petreceau seară după seară la Cramă.

“Mai veneau studenţii şi cântau la câte o aniversare şi am zis hai să nu cânte singuri, să cânt şi eu cu ei, că ştiam să cânt la acordeon. Şi sunau ritmurile de la Pasărea Colibri, Phoenix şi aşa mai departe. Frumuseţea acelor momente se datora faptului că nu erau şi nu sunt niciodată programate, vin de la sine, pentru că atmosfera te îmbie… Am avut anul trecut un grup de turiste din Franţa, Germania, Ucraina şi Italia, care au spus că au venit special ca să cânte aici, unde au auzit de la prieteni, că sunt seri de muzică rock la chitară şi acordeon”, povesteşte Don' Titi, privind spre “caietul cu amintiri”.

Crama poeților și actorilor

În ultimii ani şi calfele călătoare îşi “scriu” trecerea prin Sibiu pe pereţii localului, unde se regăsesc pânze desenate cu lucrările făcute de ei în oraş. “Au trecut mulţi artişti pe la un pahar de vorbă prin taverna noastră, de la poetul Iustin Panţa, până la Mircea Ivănescu, Florin Oancea, Dan Purcărea, Ioan Gyuri Pascu, Monica Anghel, Cătălin Neghină, George Ivaşcu, Viorel Raţă, Adrian Moţ sau Marian Râlea. Apoi de câţiva ani au venit calfele şi ei realizează în fiecare an câte un proiect şi la finalul perioadei de şedere aici, fac o pânză cu ce au realizat. Ne-o aduc şi nouă, să o punem pe perete, ca generaţia din anul următor, să o vadă şi să ştie că şi ei au trecut pe aici”, povestește doamna Ileana, arătând spre pânzele aşezate cuminţi pe unul dintre pereţi. Don' Titi crede că locul o să se păstreze acelaşi şi peste ani, când va fi preluat de fiul său, Bebe. “Am încercat să selectăm, ca să zic aşa, clientela, adică dacă erau persoane care nu se încadrau, le spuneam frumos, nu vă supăraţi, dar poate e mai bine să reveniţi atunci când o să vă revizuiţi puţin comportamentul”.

“Eu văd cu bucurie că deşi timpurile s-au schimbat, tinerii au rămas cam aceeaşi. Lucrurile bune, oamenii de caracter, există în fiecare generaţie şi am norocul să cânt şi să mă bucur alături de ei an de an”, mai spune Don' Titi.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube