Berghezan, al doilea prim-procuror sibian trimis dupa gratii

 

Prim-procurorul Florin Apostu a primit cinci ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită. Sume mici, cadouri mărunte, dosare ”subțiri”. În schimb, fostul prim-procuror Ioan Berghezan a primit patru ani pentru trafic de influență, într-un caz în care procurorii anticorupție susțin că s-a discutat de o șpagă de 50.000 de euro, ”negociată” până la 40.000 și din care s-au plătit 20.000 de euro. Iar speța era legată de influențarea unor judecători și procurori DNA, care să accepte ridicarea interdicției de a părăsi țara pentru un om de afaceri deja condamnat.

Săptămâna aceasta, Ioan Berghezan va fi încarcerat la penitenciarul Aiud, după ce joia trecută a fost adus în arestul poliției. Patru ani de închisoare cu executare este pedeapsă dată pe fond în procesul în care a fost acuzat de DNA de trafic de influență, pedeapsă menținută și la recurs.

Judecătorii Corina Michaela Jîjîie, Magdalena Iordache, Leontina Șerban, Lucia Tatiana Rog și Simona Cristina Neniță sunt cei care, la recursul promovat de Berghezan împotriva sentinței din luna mai a anului acestuia au decis că Berghezan merită trimis după gratii.

Povestea care a dus la condamnarea la închisoare a celui care a condus procuratura de pe lângă Tribunalul Sibiu s-a petrecut în vara lui 2006, pe când Berghezan era procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba. Abia doi ani mai târziu, în aprilie 2008, procurorii DNA de la Brașov, cei care au instrumentat cazul, l-au și trimis pe Berghezan în instanță. Procesul pe fond a durat patru ani, timp în care în fața a trei judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiției s-au ținut aproape 40 de înfățișări pe această temă. Dintre cei trei judecători care l-au condamnat pe Ioan Berghezan la închisoare, doi au făcut parte și din completul de judecată care i-a condamnat la închisoare, definitiv, pe Florin Apostu și Ilie Carabulea.

 

Fără bani în conturi, doar cu datorii

 

Ioan Berghezan a fost suspendat din funcția de procuror după începerea procesului în 2008. Acum doi ani a și ieșit la pensie solicitând și intrarea în Baroul din Sibiu. Potrivit ultimei declarații de avere completată de Berghezan, acesta avea numai datorii și niciun ban depus în conturi deschise pe numele său, cu toate că sumele despre care spunea că poate dispune erau de ordinul sutelor de mii de euro. În afară de casa în care locuiește împreună cu soția, Berghezan a mai trecut în declarația de avere două terenuri intravilane în Sibiu și un autoturism. Soția sa este judecătoare a Tribunalului Sibiu.

 

Mai era un dosar

 

Înainte de a fi trimis în judecată pentru trafic de influenţă, din dosarul în care Berghezan era urmărit a fost disjunsă cauza referitoare la "infracţiunea de efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia". Într-un dosar deschis în 2008, Berghezan era urmărit pentru faptul că, în ciuda calităţii sale de procuror, acesta conducea de facto firma SC Sib Terra SRL, firmă al cărei obiect de activitate era închirierea spaţiilor comerciale, în special a celor care au făcut parte din lanţul de magazine de cartier Berg Prod.

Procurorii anticorupţie vroiau să arate prin acest dosar că Ioan Berghezan a obţinut importante sume de bani din diferite acte comerciale incompatibile cu funcţia lui, bani pe care i-a folosit în ridicarea de case. Asupra lui Berghezan, arată procurori, mai erau [suspiciuni de comitere a altor fapte penale de corupţie". Despre acest dosar, deschis în 2008, însă, nu a mai apărut nicio informaţie publică.

 

Proces îndelungat

 

De când a fost trimis în judecată, Berghezan încercat în repetate rânduri să schimbe cursul procesului. Spre exemplu, după pensionare a cerut Înaltei Curţi ca procesul să nu se mai judece la Bucureşti, ci la Tribunalul Braşov. La fel, a sesizat şi Curtea Constituţională în legătură cu anumite articole din Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea actelor de corupţie. Ambele demersuri i-au fost respinse, după cum nu a avut succes nici expertizarea criminalistică a vocilor din înregistrările depuse la dosar de către procurorii DNA.

Toate aceste proceduri au dus la un traseu dificil şi sinuos pentru procesul în care Berghezan era inculpat, fapt sesizat şi de Înalta Curte care a apreciat că procesul a durat atât de mult pentru că s-a dorit asigurarea unui proces echitabil.

 

 

Intervenţii pe lângă patru judecători şi un procuror

 

Nicolae Marian Matei este un om de afaceri din Braşov care a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie, sentinţa definitivă fiind dată în 2005. Invocând faptul că a devenit grav bolnav, lui Marian i-a fost aprobată amânarea executării pedepsei şi a ajuns,  în cele din urmă, la Berghezan. Acestuia i-a cerut să îl ajute prin diferite intervenţii la o serie de judecători şi procurori, astfel încât lui Matei să îi fie ridicată interdicţia de a părăsi ţara. Motivul oficial invocat a fost acela că Matei nu se putea opera decât în Germania.

"În cursul lunilor mai 2006 – iunie 2006 inculpatul Berghezan Ioan, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a folosit de influenţa sa traficându-şi funcţia pe lângă mai mulţi magistraţi – judecători şi procurori - investiţi a participa la soluţionarea cererii formulate de către Matei Marian Nicolae", arată instanţele de judecată de la Bucureşti. Cert este că, în final, Tribunalul Alba a admis cererea lui Matei de a-i fi ridicată interdicţia, dar procurorii DNA de pe lângă Curtea de Apel Alba, au făcut apel. La apel, judecătorul era deja pus în temă de Berghezan, aşa că şi aici cauza lui Matei a primit undă verde. Procurorii DNA au făcut însă recurs la Înalta Curte, iar aici judecătorii de la Bucureşti, unde Berghezan nu mai avea influenţă, au arătat că "instanţele penale de fond şi apel au făcut o motivare greşită, nelegală a hotărârilor".Prin urmare, Matei nu a mai putut părăsi ţara şi l-a denunţat pe Berghezan.

"Magistratul l-a asigurat pe denunţător că  datorită calităţii sale de procuror are influenţă printre ceilalţi magistraţi şi astfel are posibilitatea să determine obţinerea unei soluţii favorabile a cererii de suspendare temporară a măsurii de limitare a dreptului la liberă circulaţie în străinătate, inculpatul pretinzând pentru acest «serviciu» suma de 50.000 Euro. În acest sens, pe parcursul comiterii faptei, inculpatul Berghezan Ioan s-a folosit de mai multe momente pentru a dovedi această influenţă martorului Matei Marian Nicolae. Deoarece suma a fost considerată prea mare, cei doi au căzut de acord ca pentru traficarea funcţiei sale, magistratul procuror să primească suma de 40.000 Euro", arată instanţa care l-au condamnat pe Berghezan.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).