Miercuri,
21.02.2024
Ceata
Acum
-1°C

Case mov, pe banii primarului

 

Primarul Liviu Modoi din Brădeni le promite locuitorilor comunei că le va plăti vopseaua dacă-și vor vopsi casele în culoarea mov. ”E ideea mea din cauză că sunt de la Partidul Poporului, deci cine își vopsește casa mov, o s-o plătesc eu, din banii mei”, a declarat primarul jurnaliștilor de la postul local de televiziune Nova TV. 
Liviu Modoi a fost ales primar al localității Brădeni în urma alegerilor din luna iunie și se află la primul mandat.
(foto: Nova TV)

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

2 comentarii

sibian

Acum 11 ani

dupa plecarea sasilor schiimba tot De un Revelion ca niciunul altul au avut parte în urmă cu aproape cinci decenii oameni din mai multe localităţi ale Sibiului: la ora 23.59 pe 31 decembrie 1964, satul lor se numea Henndorf, iar un minut mai târziu, când au ciocnit paharele pentru noroc în noul an, au urat La mulţi ani satului nou–numit Brădeni. La fel s–a întâmplat în Proştea Mare, Vorumloc, Porceşti, Găinari şi Cacova. Cum să spui că locuieşti în Găinari sau în Porceşti? Parcă nu sună prea patriotic, şi-au spus autorităţile Re­publicii Populare Române în 1964 şi au schimbat numele a câteva sute de localităţi din ţară. Printre ele şi comune şi sate din actualul judeţ Sibiu că doar săsescul Henndorf sau ciudatele Porceşti, Găi­nari şi Cacova nu prea sunau bine într-o republică popu­lară. Consecinţa? Consiliul de Stat al Republicii Populare Române a emis, pe 17 decembrie 1964, Decretul nr. 799 privind schimbarea de­numirii unor localităţi înce­pând cu data de 1 ianuarie 1965. Aşa se face că ora 0.00 a adus nu doar un an nou, ci şi un sat rebotezat. Dar astfel de rebotezări ale localităţilor nu sunt unice în istoria judeţului Sibiu. Satele găinilor Odinioară se numeau Găi­nari şi Henndorf, aşa că auzindu-le denumirile te în­trebi dacă într-adevăr găinile au jucat un rol în istoria acestor aşezări. Răspunsul e simplu: da! Poieniţa de azi, Găinarii de odinioară, e atestată încă din 28 martie 1357, sub denumirea de Cor­lathteluk, într-un docu­ment semnat de Ludovic, rege al Ungariei. Mai târziu, aşezarea e reîntâlnită în documente sub denumirile de Hühnendorf, Hienendref, Hühnerbach, adică „Satul Găinilor” şi „Pârâul Găinilor”. De unde acest nume? Deoa­rece aici exista odinioară o crescătorie de găini a Mănăs­tirii Cisterciene de la Cârţa. Mai veche este atestarea localităţii Brădeni: la 1297, aceasta este pomenită cu numele de Terra Heen, iar în 1349 era numită Villa Hegun. Hegendorf, Händerf şi Henndorf sunt denumirile utilizate mai apoi. Vă întrebaţi de unde numele de satul găinilor? Dintr-o legendă. Se spune că în timpul unei inva­zii otomane, un turc, plecat în recunoaştere pe teren, a în­trebat un localnic cum se nu­mesc păsările ce îi apăruseră în cale. „Henn” a venit răspun­sul. Şi întrebările au conti­nuat: „Dar aşezarea cum se numeşte?”, „Dorf”. Şi aşa, din întrebare şi răspuns, s-a dat numele aşezării Henndorf, nume care a rămas până la 1 ianuarie 1965. De la Pădurea şerpilor la Târgul Vitelor Dacă auzi de Valea Viilor te aştepţi ca de jur împrejurul comunei să fie doar dealuri cu viţă-de-vie. Cine poposea aici în urmă cu 700 de ani se aştepta să găsească păduri cu şerpi şi târguri de vite, că doar asta indicau denumirile în maghiară- Nagybaromlak, colocvial Baromlaka, adică „Târgul Vitelor” - şi germană -Wurm-Loh, ceea ce în limba germană medievală înseam­nă „Pădurea şerpilor”. Con­form site-ului Primăriei Valea Viilor, aşezarea este pome­nită mai întâi cu denumirile maghiare \"Baromlak\" - în ju­rul anului 1224, şi „Barom­laka”- în 15 aprilie 1305, când nobilul maghiar Gregor a pri­mit acest sat, după ce a îm­părţit averea părinţilor cu fraţii săi. Cu nume de animale au pornit la drum şi Măgărei şi Porceşti, astăzi Pelişor şi Turnu Roşu. Pelişorul e po­menit pentru prima dată la 1357 sub denumirea Posse­ssio Magare, ca mai târziu să fie numit Magaré, Magare, Magarey, Magaren, Muegeroi, Măgărei. Între anii 797-898 se pare că ar fi fost întemeiat Turnu Roşu de astăzi; atestarea documentară vine însă mult mai târziu, în 1453, când aşezarea, numită Porched, a fost încorporată la cele Şapte Scaune ale provinciei Cibi­niensis, conform diplomei regelui ungur Ladislau V. Şi numele aşezării s-a tot schim­bat de-a lungul anilor în Schweinsdorf, Porken, Porkendorf (în 1508), Porcsesd (în 1903), pentru ca din 1920 să avem de-a face cu Porceşti, până în 1965. Atunci s-a transformat Por­ceştiul în Turnu Roşu, nume ce vine „de la o construcţie militară defensivă, ridicată de saşi în anul 1360, lângă localitatea Boiţa. Azi, aici se mai găsesc ruinele turnului rotund din cărămidă roşie (de unde şi numele edificiului) amplasat între şosea şi albia Oltului. Legenda spune că Turnul Roşu îşi datorează culoarea sângelui vărsat fără succes de armatele turcilor, care nu au reuşit niciodată să îl cucerească”, scrie ***www.turnurosu.ro . Între o sută de movile şi multe femei Unul e botezat după for­mele de relief ce înconjoară aşezarea, celălalt după fe­meile care îl dominau odi­nioară. Vorbim de Movile şi Axente Sever, două localităţi care şi-au tot schimbat nu­mele până să ajungă la cel de azi. Movile e traducerea adap­tată în limba română a vechii denumiri săseşti „Hundert Bücheln”, adică „o sută de movile”, adaptată mai târziu ca Hundrubechiu. Pe scurt, povestea e următoarea: în încercarea de a găsi un nume aşezării, coloniştii germani au pornit grătarele de oaie pe movilele ce înconjoară satul. Şi au ţinut-o aşa vreo doi ani, fără să ajungă la o înţelegere. Până la urmă, cineva şi-a luat inima în dinţi, a numărat pieile oilor ajunse grătar şi a decis numele satului după numărul pieilor şi al movilelor: Hun­dertpuch, adică o sută de mo­vile. Aceasta este denumirea sub care apare pentru prima dată în documente, în anul 1355, Movilele de azi. I s-a spus mai târziu şi Szászhalom, Hundertbücheln, Hun­dert­büchlen, Hanjdertbächelnls, până când românii au adaptat denumirea la limba lor: Hun­drubechiu. Şi asta până când s-a decis un nou botez: Movile. La Axente Sever, femeile au decis denumirea satului: aşezarea se numea ***reşti sau Frauendorf, adică Satul Femeilor, şi mai apoi Frâua, prin adaptare la limba româ­nă. De ce Satul Femeilor? Fie pentru că aici a fost o mănăs­tire de femei, fie că satul a fost colonizat doar cu femei, fie pentru că toţi bărbaţii au plecat la război şi duşi au fost pentru totdeauna, fie pentru că numele ar deriva de la hramul vechii biserici: „Unserer Lie­ben Frauen” / „Iubita noastră Doamnă”. Frâua, adică topo­nimul Frauendorf românizat, apare prin 1918 şi e păstrat puţin timp, căci după 1930 satul a primit numele Axente Sever, în cinstea revoluţio­narului paşoptist Ioan Axente, supranumit Sever. De la Mihai Viteazu citire De aproape o sută de ani o localitate din Sibiu poartă numele lui Mihai Viteazu: vorbim de Mihăileni, numită odinioară Şaldorf. Schim­barea de nume s-a petrecut în 1919, la cererea locuito­rilor comunei şi cu ajutorul fiului preotului, Aurel Vlad - ce deţinea o funcţie în ve­chiul judeţ Târnava Mare. „Justificarea denumirii este legată şi ea de numele lui Mihai Viteazul, mai precis de bătălia de la Şelimbăr, în urma căreia voievodul ar fi primit în dar domeniile din ţinut, precum şi de frecvenţa mare a numelui Mihai”, se arată pe site-ul oficial al co­munei. Mihăileni este atestat la 1382 sub denumirea Sal­torph, ca mai apoi să fie po­menit cu denumirile maghia­re Sâldorf, Sâlfalva, şi ger­mane – Schaldorf, Schaal­dorf. Şi încheiem cu aşezări ale căror nume evocau un ape­lativ deloc plăcut: „prost”. Vorbim de Proşti/ Proştea, adică Stejărişul de azi, de Proştea Mare, adică Târnava, de Proştea Mică, adică Târnăvioara, satul înglobat oraşului Copşa Mică. Trebuie spus însă că doar sonor se legau aceste denumiri de sub­stantivul „prost”, căci Proştea-Mică, adică Klein­probsdorf înseamnă \"Satul mic al prepozitului”, Proştea sau proşti derivă din ter­menul german Probstdorf, adică „Satul Prepozitului\". * Numele unor localităţi sibiene au fost schimbate pentru a se renunţa la rezonanţele săseşti: Alma Săsească - Alma Vii, Apoşdorf -Apoş, Bendorf – Beneşti, Daia Săsească – Daia, Du­puş­dorf – Dupuş, Metişdorf – Metiş, Motişdorf – Motiş, Petişdorf – Petiş, Richişdorf – Richiş. Cu rebotezări s-au ales şi localităţi precum Felţa – Floreşti, Cacova – Fântânele..
Raspunde

val-jan

Acum 11 ani

bravos modoi areti ca un c/o/i s-au mameluc a lui sobolanelu de diaconescu IN curand localitatile tari vor arata ca un stol de papagali dupa judecatile primarilor alesi politic din partide diferite
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus