Simba non-stop. Ultima optiune

 

Abia de când cu mutarea primei treceri de pietoni de pe Calea Dumbrăvii câțiva metri mai încolo am observat și eu pe colțul clădirii în care se află hotelul Simba sigla ce anunță că la parter se află un restaurant non-stop. Gata, mi-am zis, iată ”buba” gurmanzilor sibieni și-a găsit alinarea: să nu se mai plângă lumea că nu are unde-și potoli foamea la ceas târziu.

Prin urmare, m-am înarmat la finele săptămânii trecute cu o răbdare precară și două sandvișuri la birou, pregătit să descalec în restaurantul Simba abia la miezul nopții pentru a le încerca oferta. Acum, e posibil să fi fost grăbit în dimineața acelei zile, astfel încât sandvișurile nu au ieșit extrem de sățioase. Pe la opt seara, prin urmare, foamea urla în mine, așa că mi-am călcat pe angajament și nu am mai așteptat puterea nopții pentru a căuta alinarea în meniul celor de la Simba. În jumătate de oră m-am înființat în ușa stabilimentului de pe Calea Dumbrăvii. Mi-a luat atât de mult timp nu pentru că ar fi fost traficul aglomerat, ci pentru că sunt destul de greu de găsit locuri de parcare libere în zonă.

Primul semn: restaurantul ar putea fi găsit și fără nicio siglă deasupra. Prin geamurile întredeschise, mirosul aprig de carne încinsă atrăgea rapid atenția oricărui transportator de stomac gol.

La Simba, dacă există careva care nu știe, lucrurile funcționează pe sistemul ”împinge tava”. Sincer, de cum am aruncat o privire în vitrine, nu mi-a mai venit să mai împing nimic. Dar, la foamea pe care o aveam și la ”pofta” de a pleca în pribegie în căutarea unor alte restaurante am continuat să caut. Evident, la ora aceea nu mai putea fi vorba de meniul zile, a cărui ofertă expiră la 15:00, după cum arătau afișele. Așa că am scotocit cu privirea prin vitrine: pe o tavă erau așezate o chitea, o jumătate de cârnat, câteva costițe nedespicate și câteva ciopârțite. În altă farfurie, după cum mi s-a explicat, erau ”două bucăți de file de șalău, în făină de porumb”, fără niciun fel de ”vino-n'coa” și câteva farfurii din lut, din care deduceai doar că deasupra e o brânză topită. ”Macaroane cu brânză”, explică domnișoara din spatele vitrinei. Oferta vitrinei de unde aveai ce alege se încheia cu vreo patru-cinci pulpe de pui, gata împachetate în folia de aluminiu de rigoare și trei bucățele de conopidă pane. În celelalte două vitrine, erau expuse ingredientele necesare unui kebab (”arăbesc” a ținut să completeze domnișoara de după vitrină) și salate, murături, garnituri. Era cât pe ce să aleg o pizza, dar m-am răzgândit când una comandată a trecut prin fața mea.

Prin urmare, pe cuvânt că nu știu de ce am cerut două din cele trei bucățele de conopidă. Probabil să mă amuz de domnișoara care încerca să le agațe pe amândouă cu cleștele de bucătărie, pentru a putea cântări farfuria pe care urma să mi le servească. Și cum era evident că nu puteam rămâne la atâta, am coborât privirea în pământ și am cerut un kebab. ”Arăbesc?”. ”Arăbesc”, am confirmat cu privirea în același loc. Pe farfurie, carnea, maioneza, salata, ketchup-ul și restul ingredientelor au fost puse rapid, cât timp în cuptorul cu microunde s-au încălzit cele două bucățele de conopidă. Pe care bucățele le-am primit asortate cu două frunze de salată și două felii de roșie. ”Hmm, ce bine arată!”, a rostit careva din cuplul care aștepta după mine. I-am privit să văd dacă nu erau ironici. Nu erau.

Am adăugat o apă plată și am plătit 19,60 lei. M-am așezat la una din mesele primei încăperi, evaluând vecinii: o gașcă de tineri se învrednicea în continuare în jurul pizzei care ”m-a răzgândit” pe mine, un el și o ea aflați la prima întâlnire adăstau la suc, iar doi ficiori priveau la televizorul destul de zgomotos cu mâna pe bere. Fumau, deși era salon de nefumători. Și nu erau singurii.

Nu sunt atât de sado-maso încât să vă descriu kebab-ul. Arăbesc. S-a răcit rapid și nu l-am mai terminat, atât era de apetisant. Nu mă chinuiți să îmi amintesc și de conopidă. Cea mai mare dintre cele mici a rămas și aceea acolo.

Iar mirosul... mirosul îl simt și acum, când scriu, izvorând nesecătuit parcă din hainele de pe mine.

With mouth wide shut

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi