O sa regretam amarnic

Pentru că le-a tăiat liniar din salarii şi a redus pensiile nesimţite, românii au dat de pământ cu guvernul Boc. M-am asociat în această rubrică criticilor în sensul că măsurile de austeritate, în special modul cum s-a procedat la reducerile salariale n-au fost judicios, echitabil şi bine gândite. Spuneam la timpul său că în principiu costurile trebuiau potenţate pe măsura veniturilor iar nu aplicate în mod liniar. Cu toate acestea, în pofida criticilor acerbe la care mă aştept, cutez să afirm că guvernarea Boc a fost una dintre cele mai bune din perioada postdecembristă şi că în curând românii o vor regreta amarnic. Fireşte, când fac o atât de „gravă” afirmaţie trebuie să mă şi justific.

Voi începe prin a sublinia un principiu esenţial de bună guvernare şi anume o bună guvernare economică, constând, gospodăreşte, într-un echilibru judicios între ceea ce ai şi ceea ce cheltui. Bunul gospodar ca şi buna guvernare se uită cu atenţie în ogradă, scrutează cum şi de unde poate creşte veniturile. Într-o economie de piaţă accentul trebuie să-l aşeze pe iniţiativa, pe interesul producătorului de bunuri, pe stimularea surselor de venit, esenţial prin valorificarea resurselor materiale cât şi prin eficientizarea muncii. După care, estimativ şi potenţat poate echilibra şi cheltuielile. Vă mai aduceţi aminte, guvernarea Tăriceanu a dat curs unui proces consumativ fără precedent sub cuvânt că economia înregistra o creştere spectaculoasă. A fost o gravă înşelătorie. În realitate ea lăsase un deficit bugetar de 5,4%, dovadă că fondul economic atât de lăudat era, în realitate pe trend negativ. Banii proveneau din privatizări. Erau folosiţi scandalos pe salarii şi pensii nesimţite iar oamenii erau stimulaţi să contracteze în neştire împrumuturi la bănci. Aparent curgea lapte şi miere, în realitate se creia un grav dezechilibru între venituri şi cheltuieli.

Guvernarea Boc a preluat această stare de lucruri la care s-a adăugat, începând cu 2009, criza ce a cuprins lumea, Europa şi apoi, copios, pe noi. În anii 2010-2011 guvernarea Boc a preconizat o reechilibrare, reducând salariile şi pensiile scandaloase, limitând sfera asistenţei sociale scăpate de sub control de la 52 de poziţii la numai 9 şi stimulând investiţiile. Să semnalăm în această ordine de idei creşterea gradului de absorbţie comunitară de la 3,5% la 7%, bani folosiţi cu predilecţie în infrastructura rurală ( reţelele de apă şi canalizare, drumuri locale şi judeţene) precum şi dezvoltarea unor şantiere de autostrăzi, amenajări ale  infrastructurii căilor ferate. Bugetul pe 2012 afecta 40% investiţiilor, creerii prin aceasta şi a locurilor de muncă. Era o proiecţie de guvernare ce presupunea de o parte costuri, de cealaltă perspectiva stimulării şi dezvoltării surselor de venit. Prognoza, apreciată ca realistă inclusiv de forurile europene, mergea către o creştere economică de 2,5% cu şanse ascendente ceea ce ar fi nutrit speranţa în îmbunătăţirea condiţiilor de trai.

Numai că românii n-au înţeles (sau n-au vrut să înţeleagă) nimic din toate acestea. Au cerut să li se dea şi dacă nu era de unde. Drept care l-au trântit pe Boc. Veniră USL-iştii care au răsturnat total datele problemei: au dat şi promit totul, pe când economia urmează un trend descendent. Rezultatul: restrângerea severă sau chiar anularea investiţiilor ai căror bani, împreună cu cei din împrumuturi masive îi folosesc pentru plata pensiilor şi salariilor. Deja salariile au putere negativă faţă de luna mai cu toate că au fost reîntregite, datorită inflaţiei ce tinde a fi scăpată de sub control iar preţurile explodează. Economia este în degringoladă, în continuă scădere (0,6% în trimestrul III faţă de trimestrul II). Deja suntem în pragul recesiunii când economia va trece pe minus. Perspective absolut sumbre în condiţiile în care, datorită incapacităţii noastre privind absorbţia fondurilor europene, sumele ce ni se vor aloca pe exerciţiul 2014-2020 vor fi mult diminuate.

Judece oricine unde se poate ajunge în astfel de condiţii. Oricine, mai puţin cei ce girează acum puterea, în vizorul cărora atât până acum cât şi în perspectiva apropiatelor alegeri, ţinta exclusivă este jos Băsescu, jos PDL, respectiv puterea absolută. Cât priveşte guvernarea, praful şi pulberea. Iar românii, anesteziaţi cu otrava televiziunilor şi altor mijloace de manipulare, de răsucire a minţilor, vor da gir în continuare promisiunilor fără acoperire, urii faţă de un om şi faţă de un partid, numai pentru că nu le-a dat mai mult decât economia putea suporta. Cu alte cuvinte, pentru că au încercat să se comporte ca chibzuiţi gospodari. Nu va trece mult, dimpotrivă şi românii vor regreta nesăbuinţa propriei lor alegeri.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Gavril Dejeu