Inceputul sfarsitului

Până în 1990, toți cei ce-și iubeau țara, istoria, eroii (așa cum putuse să afle despre ele în sistemul acela de învățământ…) încă mai sperau că lucrurile se pot întoarce la normalitate – deci că neamul, civilizația românească pot avea un viitor.
După 1990, și mai ales după 2000, au început să apară semnele unei alunecări pe acea teribilă pantă care indică imposibilitatea întoarcerii la normalitate! Cine a avut antenele spirituale sensibile a putut sesiza avertismentele profesioniste ale unui Neagu Djuvara, Gheorghe Boldur - Lățescu, Ioan Petru Culianu sau Petre Frangopol (dar în nici un caz ale lui L. Boia, care este motivat doar ideologic…).
Este și cauza orientării majorității oamenilor cu pregătire superioară din această țară spre soluția Monarhiei constituționale, singura ce are premisele resetării sistemului de valori și a celui economic spre salvarea României! Din păcate, conducătorii actuali ai țării – o grupare la fel de anti-națională ca și cea de dinainte de 1990! – par deciși să nu țină cont de nici un interes legitim al poporului român, lucru evident și prin faptul că tocmai ei sunt profund ILEGITIMI! De aceea se și luptă cu disperare pentru a evita ceea ce mai nou numesc ei „o posibilă lovitură de stat constituțională” – adică o eliminare juridică a statutului de republică sovietică, încă în funcțiune, și deci măturarea acestui stat corupt iremediabil, cu toate mafiile securistice și legăturile lor ruso-arăbești!
În asemenea situații, și în condițiile rămânerii în aceeași captivitate economică-ideologică (care a dus de râpă această națiune), apare o NECESITATE având tangență directă cu probitatea profesională și cu iubirea de țară și de neam ! Anume – SALVAREA PATRIMONIULUI MATERIAL ȘI IMATERIAL! Ca de obicei în istoria noastră, lucrul acesta pare contemporanilor cu totul minor… Altele sunt, vezi Doamne, nevoile presante ale momentului!
Dar dacă am învăța din istorie, am vedea că lucrurile salvate de la dispariție (construcții, obiecte mici, tipărituri și documente, piese de artă, obiceiuri și cântece, și atâtea altele) au ajuns până la noi tocmai prin asemenea decizii de ultim moment, prin colecții făcute cu sacrificii personale sau înstrăinări temporare, ascundere în locuri sigure etc… Revedeți condițiile în care s-au adus în câteva mari orașe construcții din zona rurală românească (muzeele în aer liber), condițiile în care s-au salvat mărturii istorice inestimabile găsite în subteran sau pe ogoare, la nici jumătate de metru adâncime, condițiile în care s-au păstrat fragmente de înscrisuri vechi de milenii (avem foarte recent exemplul distrugerilor de comori arheologice pe traseele noilor autostrăzi…)! Toate au stat sub semnul urgenței și salvării în ultimul moment, și multe doar pentru că unii intelectuali, cu știință de carte dar și cu respect pentru istoria neamului, au recunoscut valoarea și semnificația acestor lucruri!
Pentru că trebuie mereu repetat – VALOAREA CONSTRUCȚIILOR TRADIȚIONALE, A ARTEFACTELOR ȘI DOCUMENTELOR, A PATRIMONIULUI IMATERIAL (FOLCLOR, OBICEIURI), CONSTĂ ÎN APORTUL LOR IDENTITAR !! Adică este infinit mai valoros suportul lor pentru identitatea neamului, pentru scara lui de valori spirituale, decât eventualul lor cost de piață.
Mulți dintre actualii cărturari ai poporului român nu realizează încă cel mai important aspect al problemei: URGENȚA! Aceasta din foarte multe motive – prăbușirea demografică (risipirea populației prin cea mai masivă emigrație suferită de poporul român în istoria sa, concomitent cu regresul absolut al nașterilor – peste 20 milioane de avorturi în ultimii 30 de ani), criza economică / criza culturală – abandonarea cititului, superficialitatea învățatului, deci practic necunoașterea valorilor naționale, întemeietoare!.
O să-mi aduceți contra-exemplele știute: premiile luate de tineri români la concursuri internaționale, invențiile premiate la târgurile mondiale de inventică… Acestea au devenit adevărate perdele de fum, care doar acoperă grozăvia situației reale !! Pentru că e evident cum nici un elev de astăzi nu mai e în stare să treacă bacalaureatul pe subiectele din anii *970, ori, mai evident, că nu suntem în stare să ne aplicăm în economie propriile invenții sau să construim automobile și calculatoare fiabile…
Ca o paradigmă, familiară transilvănenilor, vedeți exemplul comunității săsești – foștii noștri vecini, prieteni și frați de suferință… Deși emigrația spre Vest începuse timid de prin anii 1970, pragul de la 1990 i-a surprins total, iar fenomenul s-a transformat în ABANDON fortuit! Abandonând bunuri materiale, documente vii și patrimoniu imaterial (valoroase numai în contextul transilvănean !) sașii au fracturat iremediabil moștenirea unei civilizații crescute cu VOIA LUI DUMNEZEU … Oare cum va fi pedeapsa / ispășirea pentru toate astea?
Să nu ne păcălim – recuperările, restaurările, muzeificările cu delegație din Germania federală n-au nimic de-a face cu o COMUNITATE CU IDENTITATE VIE, legată indestructibil de Spiritul Locului !!
Aviz amatorilor…

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de arh. Dorin Boilă