Pe lângă faptul că județul Sibiul a fost ocolit ani buni de marile proiecte de infrastructură rutieră cu ”bani de la București”, nici lucrările finalizate în aceste condiții nu sunt optime. Recent a apărut informația că, inițial, reabilitarea DN1 pe Hula Bradului trebuia să ducă la crearea a trei benzi de circulație, pe o lungime de cinci kilometri.
A treia bandă urma să fie ”una de urcare”, amenajată în zona cunoscută sub numele ”Hula Bradului”, mai precis între km 290+000 și km 294+700. Atât dinspre Sibiu către Avrig, cât și pe sens invers, mașinile de mare capacitate ar fi putut fi mult mai lesne depășite, odată cu amenajarea unei astfel de benzi la urcare. Motivul pentru lucrarea nu a mai fost realizată este unul năucitor: nu era reglementată situația juridică a terenului de o parte și cealaltă a dealului. Prin urmare, șantierul care a răscolit până în 2010 tot drumul care leagă intersecția de la Veștem de Brașov a fost încheiat fără ca acea bandă să mai fie finalizată. Deși banii au fost alocați, iar porțiunea de DN1 care traversează Hula Bradului nu a fost ”atacată” de constructorii de la Colas decât din primăvara lui 2010, an în care lucrările au și fost încheiate.
Acum e teren. Dar nu mai sunt bani
Gheorghe Frăticiu este deputat. În timp ce cei de la CNDADNR dădeau din umeri la investițiile necesare, Frăticiu era primar al Avrigului. ”În calitate de primar al orașului Avrig, am făcut demersuri ca totuși lucrarea să se realizeze, primind la acea dată promisiunea că banda a treia de urcare va fi realizată pe un proiect nou, deci o investiție nouă, cu condiția ca terenul să fie pus la dispoziția ministerului gratuit. Atât Primăria orașului Avrig, cât și Primăria comunei Șelimbăr au făcut demersurile necesare, terenul fiind în acest moment în proprietatea ministerului, respectiv Statul Român. Mai mult, terenul din zona orașului Avrig a fost deja defrișat, pregătit pentru executarea lucrării”, arată Gheorghe Frăticiu, într-o petiție recent adresată ministrului Dan Șova, cel delegat pentru proiecte de infrastructură. De la acesta, Frăticiu vrea să afle dacă se poate găsi finanțare pentru finalizarea lucrărilor și amenajarea celor trei benzi de circulație. Răspunsul încă nu a venit, dar merită amintit faptul că, în acest an, Compania de drumuri din România a întrerupt finanțările pentru șantierele de reabilitare a peste 900 de km de drumuri naționale. Între acestea, și DN 14 Sibiu – Mediaș – Sighișoara, pentru alocațiile financiare au fost ”zero lei” din lipsă de fonduri.
Și nu e singurul exemplu
1 decembrie 2010. Guvernul Boc inaugurează centura ocolitoare a Sibiului. Mai 2013: 123 de gropi sunt numărate în centura ocolitoare, pe porțiunea de 14,8 km cu profil de autostradă executați de Max Boegl. Firma, prin subantreprenori lucrează la remedierea defecțiunilor, deoarece în iunie era așteptată semnarea recepției finale. ”Cei de la Max Boegl vor fi puși să re-asfalteze întreaga porțiune, nu se poate așa, cu plombări”, erau declarațiile neoficiale date dinspre CNADNR către Turnul Sfatului. La finele lunii trecute, a venit și răspunsul oficial. ”Antreprenorii au obligația remedierii defecțiunilor survenite pe întreaga durată a garanției, iar costurile lucrărilor de remediere a defecțiunilor sunt în sarcina acestora. În prezent, sunt în curs lucrări de remediere pe o suprafață totală de 6.375 de mp”. Mult, altfel spus, dar nu toate suprafața refăcută cum ”se aștepta”.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Dan Sova , Statul Român , Turnul Sfatului , Max Boegl , Guvernul Boc , Atât Primăria , Hula Bradului , Gheorghe Frăticiu
Vizualizari: 410
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
AndreiM
Acum 1 oră
Dragoș Ratiu
Acum 1 oră
O sibianca
Acum 2 ore
Cetatean
Acum 2 ore
Hermann Stadt