Marţi,
19.10.2021
Cer Senin
Acum
14°C

Cei mai deprimati sibieni: managerii, paznicii si asistentele medicale

Stresul la locul de muncă a devenit o expresie atât de des folosită încât nici nu mai e luată în serios. Cu toate acestea există profesii unde stresul atinge cote atât de ridicate încât sibienii apelează la psiholog pentru a scăpa de anxietatea, atacurile de panică și depresia determinate de munca lor.

Psihologii spun că tind să devină depresivi  sibienii care lucrează în multinaționale, managerii, paznicii de noapte, asistentele medicale și lucrătorii comerciali.

Conflictele nerezolvate din copilărie sau relațiile defectuoase cu părinții sunt de multe ori factori care împreună cu stresul la serviciu, determină sibienii să nu mai reușească să își controleze problemele și să caute ajutorul specialistului.

”Istoria personală diferă, dar fiecare pacient vine cu un bagaj în viața de adult, iar bagajul unora e mai încărcat cu reziduuri. În aceste cazuri ei tind să se arunce în muncă pentru a compensa, căci aici au rezultate imediate. Simt o plăcere și o satisfacție ca atunci când unei persoane i se descarcă endorfinele dacă mănâncă dulciuri sau face sport. Dar ritmul de lucru este foarte intens și aceste persoane ajung la psiholog cu anxietate și chiar depresie. Cei mai mulți pacienți care vin la terapie din cauza problemelor de la serviciu sunt angajații din multinaționale. La aceștia, timpul liber e aproape inexistent și de multe ori dezvoltă sindromul burnout, care e mult mai grav decât depresia”, spune psihologul Ruxandra Marcu.

Sindromul burnout (sindromul suprasolicitării la locul de muncă) denumeşte o afecţiune care constă în epuizare fizică, emoţională şi mentală că urmare a suprasolicitării profesionale. Această stare apare în special la persoanele până în 35 de ani şi afectează în egală măsură femeile şi bărbaţii.

Șefii au și ei probleme

"Sindromul stresului cronic la locul de muncă" este însoţit de o serie simptome ca oboseala intensă, migrene, lipsa de energie, anxietate, insomnie, scăderea performanţelor, izolare socială și poate fi confundat cu depresia. Principalele cauze ale burnout-ului sunt suprasolicitarea, conflicte între colegi sau cu șeful și frică de şomaj.

”Paradoxal lipsa serviciului în rândul pacienților mei a dus de multe ori la depresie. Dintre cei pe care stresul la locul de muncă îi determină să apeleze la un psiholog sunt cei din domeniul managementului, iar din această arie în general cei din middle management. Ei au termene limită, responsabilități multiple, trebuie să colaboreze cu multe persoane, iar toate acestea îi solicită. Depresia sau anxietatea apar în special la cei care nu muncesc într-un domeniu care să le placă, de aceea nu simt niciun fel de satisfacție persoană și ajung la depresie ”, povestește și psihologul Oana Vasiu.

Izolare plus rutină egal depresie

Nu doar funcțiile cu mari responsabilități afectează sibienii. Potrivit psihologului Lavinia Albu, munca de noapte e cea care declanșează depresia la persoane de toate vârstele, iar cei mai afectați sunt asistentele care lucrează în ture de noapte, paznicii din locații izolate, lucrătorii comerciali de la fast food-uri și angajații din fabrici, care lucrează pe bandă.

“E de două ori mai obositor să lucrezi în tura de noapte. De aceea cei care lucrează noaptea ajung să aibă atacuri de panică, anxietate accentuată sau depresie. Cei mai predispuși la depresie sunt angajații de la fast food, paznicii care prestează muncă în condiții de izolare, cei din domeniul medical, asistentele și infirmierele și, de asemenea, în ultimul timp tot mai mulți asistenți maternali care iau în plasament copii bolnavi”, explică și Lavinia Albu.

Vizualizari: 352

Dorina Nitu

de Dorina Nitu

Social
Telefon:
0742 381 305

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus