Mortii se descompun tot mai greu. Deshumarile, interzise inainte de 20 de ani

24 Noiembrie 2013 23:20

Nici cadavrele nu mai sunt ce-au fost. În mod bizar, corpurile decedaților “refuză”, în ultima vreme, să părăsească această lume în termenul acordat de străbunii noștri, acela de 7 ani. Și cum cu morții nu e bine să te pui, mai bine jucăm noi după regulile lor.

Tot mai des, groparii de la Cimitirul Municipal din Sibiu observă că trupurile celor decedați, pe care sunt obligați să le deshumeze, din motive legale (la cererea familiei sau din pricini judiciare), nu sunt pe deplin descompuse. Din acest motiv, administratorul Cimitirului, Gheorghe Frâncu, a interzis deshumările mai repede de 10 ani de la deces. “Chiar dacă tradiția creștină spune că morții pot fi deshumați după 7 ani, noi nu mai permitem acest lucru, înainte de 10 ani. Riscăm să găsim corpurile aproape integre. Am de gând să propun modificarea acestei reguli și să ajungem la un termen de 20 de ani de la deces”, a declarat Gheorghe Frântu, pentru Turnul Sfatului.

Explicații. Mai mult sau mai puțin științifice

Deși multă lume își dă cu presupusul într-o temă ce pare de mare interes, nimeni nu a realizat, până acum, un studiu temeinic cu privire la perioada tot mai îndelungată de care au nevoie cadavrele, ca să se descompună. Lucrătorii din cimitir nu cred în basme, așa că susțin că totul are de-a face cu solul, care este din ce în ce mai arid, dar și cu faptul că morții se îngroapă, mai nou, în cavouri. “Sicriele nu se mai depun direct în pământ, multă lume face cavouri sau “căptușește” mormântul cu ciment. Nu mai pătrunde aerul, umiditatea, deci cred că acesta este motivul”, spune administratorul Cimitirului, Gheorghe Frântu.

Explicația de mult mai mare audiență este, însă, cea potrivit căreia corpurile noastre nu s-ar mai descompune din cauza E-urilor din alimentație. Practic, simplificând, susțin unele voci, conservanții din alimente ar “conserva” și trupurile decedate. „O parte dintre conservanții care se află în alimentele consumate sunt stocați în celulele și în ţesuturile adipoase, deoarece organismul uman nu le poate elimina în totalitate. Astfel, după deces, conservanții acumulați în organism omoară microbii care ar trebui să descompună cadavrul. Rezultatul este mumificarea decedatului. Este adevărat, cadavrele se descompun mai greu din cauza E-urilor. Să știți că acest lucru nu este deloc o noutate. În urmă cu douăzeci de ani, nemții au descoperit faptul că trupurile se descompun mult mai lent din cauza E-urilor. Există o listă întreagă de E-uri care ne mumifică” susține Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentară, citat de Jurnalul Național.

Ipoteza este infirmată, însă, de către decanul Facultății de Medicină din Sibiu, care confirmă mai degrabă ipoteza lucrătorilor din cimitir. “Toate tratatele de specialitate arată că scheletizarea se produce în funcție de natura solului. Un sol mai umed sau, dimpotrivă, mai arid, duce la accelerarea, respectiv la încetinirea procesului de putrefacție. Depinde foarte mult și de mediul de înhumare. Dacă se află într-un spațiu închis, unde nu este oxigen și unde nu pot pătrunde nici insectele necrofore, care facilitează putrefacția, desigur că procesul este mult încetinit”, afirmă dr. Silviu Morar, medic legist și decanul Facultății de Medicină.

Acesta contrazice ipoteza potrivit căreia alimentația ar avea vreun rol în acest proces. “Putrefacția este determinată de un proces bacterian. Nu cred că bacteriilor le pasă foarte mult de ce mâncăm noi”, mai spune medicul sibian.

Potrivit Legii privind cimitirele și serviciile funerare, osemintele pot fi deshumate în orice perioadă a anului, fără avizul autorităţilor de sănătate publică judeţene, după 7 ani de la deces.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi