Vinovati pentru alunecarile de la aeroport: toti

24 Noiembrie 2013 23:13

Atât proiectanții de la Iptana și Obermeyer, cât și constructorii de la Max Boegl și consultanții de la Dornier Consulting sunt vinovați pentru masivele alunecări de teren petrecute la Aeroportul Internațional Sibiu acum mai bine de trei ani. Este concluzia expertizei depusă de trei profesori universitari în procesul prin care autoritățile sibiene încearcă să repare ceea ce au construit prost cei mai înainte menționați. Avem, se pare, de-a face cu un proiect prost întocmit (uneori după execuție) și cu o lucrare ai cărei muncitori se așteptau ca apa să curgă la deal. Consultanța s-a complăcut în această situație.

În procesul prin care Consiliul Județean Sibiu, alături de Regia Autonomă Aeroportul Internațional Sibiu a dat în judecată proiectantul, constructorul și consultantul lucrărilor de extindere a pistei aeroportului, instanța a dispus acum mai bine de un an efectuarea unei expertize tehnice. Finalizată în cursul acestei toamne, expertiza a urmărit etapele de execuție, de la documente și până la săpături și tasări. Ceea ce au descoperit experții este cel puțin ”nedemn” pentru numele firmelor implicate în acest proiect.

”Documentațiile și materialele consultate, precum și constatările la fața locului care au stat la baza elaborării expertizei, ne permit să conchidem că responsabilitatea acestui eșec revine celor trei factori direct implicați: proiectant, executant și consultant”, se arată în capitolul Concluzii al expertizei amintite.

Pentru reamintire, în noaptea de 22 spre 23 august 2010, la un an de la terminarea lucrărilor de prelungire a pitei, dealul construit pentru a putea fi construită o pistă mai lungă a luat-o la vale la pragul 09, producând pagube inclusiv sistemului de asistență a avioanelor la aterizare. Alunecările de teren au apărut din cauza pământului folosit – de o calitate slabă -, dar și din cauza infiltrațiilor de apă.

Să împărțim vina

Toate riscurile pe care le prezintă o lucrare de genul celei de construire a rambleului (lucrare de terasament) ce a folosit prelungirii pistei de la Sibiu au fost tratate fără prea mare importanță de cei care au muncit efectiv. Este concluzia specialiștilor. ”Proiectantul, executantul și consultantul au tratat rambleul de 28 de metri ca o lucrare de terasamente obișnuită”.

Astfel, proiectanții nu au prevăzut lucrări de îmbunătățire a terenului de fundare, iar proiectul pentru drenarea apelor este necorespunzător, calculele de stabilitate nu au fost efectuate corespunzător, iar de un proiect de monitorizare a lucrării nici nu poate fi vorba, constată specialiștii.

Mai mult, pe lângă faptul că proiectul nu a fost unul foarte bun, acesta nici nu a mai fost respectat în totalitate de constructorii de la Max Boegl. Și nu a fost respectat tocmai unde a cedat: la sistemul de drenare. În plus, constructorul ”nu a obținut o compactare uniformă a umpluturii. Nu a realizat întreținerea curentă necesară a lucrărilor executate, în perioada de după terminarea execuției până la recepția finală”, se mai arată în expertiza depusă la dosarul ce se judecă la Tribunalul Comercial Mureș.

Lipsesc 75 de metri din sistemul de drenaj

Vine multiple poartă și consultantul Dornier Consulting, ai cărui reprezentanți au acceptat în proiect planuri nesemnate și cu textul netradus, fără a fi verificate de verificatori atestați, planuri care se regăsesc în «cartea tehnică» a lucrării. ”Împreună cu executantul poartă răspunderea pentru neexecutarea drenurilor longitudinale, prevăzute în proiect pe ultimii 75 de metri ai pragului 09. A ales ca material pentru rambleu pământul argilos provenit din excavațiile din zonă, fără a se lua măsuri de îmbunătățire care să influențeze favorabil proprietățile mecanice și caracteristicile de contracție – umflare ale acestui pământ. Nu a instituit un sistem de management al riscului, pe care să îl transmită beneficiarului, proiectantului și executantului, sistem care și-ar fi dovedit eficiența în toate fazele de realizare a lucrării”, se mai arată în expertiza amintită.

Cum să curgă apa la deal?

După cum au descoperit experții, cei de la Max Boegl nu au respectat proiectul și nu au executat 75 de metri de drenuri în capătul de vest al pistei. Iar dintre lucrările executate, unele par a fi făcute în bătaie de joc. ”Așa cum au fost executate, rigolele pentru apa de suprafață nu pot prelua apa pentru că sunt deasupra terenului. Suprafața înierbată este denivelată, favorizând acumularea și stagnarea apei. Activitatea de urmărire a execuției de către proiectant și consultant a fost deficitară”, se arată în expertiză.

Și chiar dacă unele drenuri au fost executate, acestea sunt ineficiente deoarece constructorii și-au făcut treaba de mântuială. ”Drenul de la baza rambleului nu se poate descărca din cauza pământului impermeabil depozitat la bază, pământ care se pare că a fost pus acolo provizoriu, dar care nu a mai fost îndepărtat (...). Totodată, radierul rigolei de la baza rambleului, atât în zona afectată, cât și în zona neafectată de alunecare este mai sus cu peste un metru față de partea superioară a stratului drenant de la baza rambleului, împiedicând preluarea apei din dren”.

Un proiect cu erori

Încă de la proiectul tehnic executat de asocierea Iptana – Obermeyer, specialiștii expertizei tehnice au descoperit probleme. ”Cu referire la proiectul tehnic al rambleului, în cartea tehnică sunt piese scrise (memoriu tehnic, caiet de sarcini) și piese desenate nesemnate de proiectanți (...). Înclinarea taluzurilor rambleului pentru această planșă (CON 2.6 – n.r.) nu este indicată (este marcată prin 1:m), ceea ce înseamnă că în momentul întocmirii planșei panta taluzului nu era stabilită. Sunt indicii că execuția a mers în paralel cu proiectarea (sau poate în avans), în așteptarea calculelor făcute la Universitatea Tehnică din Munchen”.

Experții desemnați de instanță au descoperit că în proiect nu s-au făcut referiri clare și lipsite de ambiguitate privind calitatea pământului rezultat din excavațiile de pe amplasament ca material pentru rambleu. ”Proiectul pentru rambleu este sărac în detalii de execuție. Sistemul de drenare din zona pragului 09 este necorespunzător pentru a face față condițiilor naturale specifice amplasamentului. Profilul rambleului nu s-a dovedit adecvat în acest caz, taluzurile având o înclinare prea mare (1:2), iar bermele orizontale fiind prea înguste”.

Doar numele nu garantează calitatea

Că astfel de greșeli și erori să vină din partea unor astfel de firme nu era un lucru de așteptat, apreciază cei care au realizat expertiza. ”Pentru realizarea rambleului la pragul 09 al AIS, investitorul CJ Sibiu și RA Aeroportul Sibiu au beneficiat de participarea unor firme recunoscute ca având o înaltă competență în domeniul construcțiilor aeroportuare. Așteptările pentru o lucrare de calitate, care să corespundă exigențelor de rezistență, stabilitate și funcționare, erau mari și păreau îndreptățite. Realizarea pe teren a infirmat aceste așteptări”.

Expertiza tehnică a fost realizată de trei profesori universitari: Iacint Manoliu de la Universitatea Tehnică de Construcții București, Florian Roman de la Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca și Marin Marin, de la Universitatea Politehnică Timișoara. Aceștia au fost desemnați de instanța din Târgu Mureș în octombrie 2012.

Procesul se desfășoară la Târgu Mureș,următorul termen de judecată fiind stabilit pentru martie 2014. În acest dosar, CJ Sibiu și Aeroportul solicită despăgubiri de 15 milioane de euro.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).