Marţi,
19.03.2024
Innorat
Acum
3°C

Marea Unire. Pe 28 noiembrie, Bucovina se unea cu tara

Ziua Națională a României, stabilită în data de 1 Decembrie, sărbătorește, în fiecare an, Marea Unire, de la care nu au trecut decât 95 de ani. O viață de om. Nici măcar un veac nu are România noastră, pe care campaniile media încearcă acum să ne reînvețe s-o iubim. Puțini își amintesc, însă, că România s-a înfăptuit treptat.

În aprilie 1918, Basarabia se unea cu țara, iar fix acum 95 de ani, pe 28 noiembrie 1918, venea rândul Bucovinei. Se cuvine, deci, ca astăzi să le jurăm credință bucovinenilor, așa cum întreaga Românie ridică steagul, de 1 Decembrie, pentru Unirea Ardealului cu țara.

Bucovina, în pericol să fie alipită Ucrainei

Dacă ar mai trăi, străbunii noștri ne-ar putea spune cu câtă ardoare și-au dorit să facă parte din România, țara de care, acum, mulți dintre tinerii noștri abia așteaptă să se lepede.

În acele vremuri tulburi, Bucovina fusese transformată în teatru de război. “Tinerii români bucovineni au fost înrolaţi în armata austro-ungară. Mulţi dintre ostaşii români au căzut prizonieri în Rusia. Ei s-au înrolat în detaşamente de voluntari pentru a lupta împotriva Austro-Ungariei.

La 19 octombrie 1918 Ucraina îşi proclama independenţa. Noul stat naţional proclamat la Liov includea şi Bucovina nord-estică, cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret. Proclamaţia de la Liov a produs un val de îngrijorare în rândurile românilor bucovineni. Eforturile lor unioniste trebuiau intensificate, altfel riscau să intre în componenţa Ucrainei. În acest sens, la 22 octombrie a apărut la Cernăuţi ziarul „Glasul Bucovinei”, sub conducerea lui Sextil Puşcariu, în care fruntaşii bucovineni publică editorialul „Ce vrem?”, un veritabil document programator pentru românii din Bucovina.

La iniţiativa fruntaşilor luptei naţionale Sextil Puşcariu şi Iancu Flondor, s-a convocat, în octombrie 1918, o mare adunare reprezentativă a românilor din provincia Bucovina, pentru a hotărî soarta ei. Adunarea din 14/27 octombrie, decide cu unanimitate de voturi, dar cu opoziţie ucraineană, unirea Bucovinei la celelalte provincii româneşti” (sursa: enciclopediaromaneasca.ro).

Armata română intră în Bucovina

Rada de la Liov a declarat mobilizarea legiunii ucrainene, încercând să ajungă la o împărţire a Bucovinei cu România. Ucrainenii au trecut nestingheriţi la jefuirea fostelor administraţii imperiale. Ei nu recunoşteau dreptul istoric al românilor din Bucovina şi se luptau pentru o Ucraină Mare, care să se întindă de la Carpaţi până în Caucaz.

Soldaţii ucraineni întorşi de pe front terorizau populaţia iar în mai multe centre din Bucovina se formaseră grupuri militare ale legiunii ucrainene. În aceste condiţii, Consiliul Naţional al românilor din Bucovina a decis să ceară intrarea armatei române în Bucovina.

Guvernul român a trimis divizia a 8-a, sub comanda generalului Iacob Zadic. Aceasta a trecut în Bucovina şi, la 11 noiembrie 1918, a intrat în Cernăuţi, restabilind ordinea.

Riscul era ca unirea să nu fie recunoscută pe plan internaţional, ceea ce s-a şi întâmplat, într-o primă fază. (sursa: enciclopediaromaneasca.ro).

„...cel dintâiu gând”

Mult-aşteptatul Congres general al Bucovinei s-a desfăşurat la 18/28 noiembrie 1918 la Cernăuţi, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan. Mii de locuitori din toate colţurile provinciei au venit la Chişinău să participe la marele eveniment. Au participat reprezentanţi ai naţionalităţilor conlocuitoare (români, polonezi, ruteni, germani). În fruntea adunării s-au aflat Iancu Flondor, Dionisie Bejan şi Ion Nistor. La propunerea lui Flondor, congresul a votat cu majoritate zdrobitoare de voturi „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.

Era al doilea mare moment al Marii Uniri, după ce Basarabia se unise cu Ţara Mamă în aprilie. După Cernăuţi, toate privirile românimii se îndreptau către Alba Iulia, unde urma să aibă loc ultimul act din procesul de desăvârşire al României Mari. (Sursa: enciclopediaromana.ro)

"...cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Drept aceea Noi, Congresul general al Bucovinei,întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,în numele Suveranităţii naţionale, Hotărâm: Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României".

(citat din Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918)

Ardealul, împărțit cu degetul pe hartă, de la Budapesta

Consiliul Național Român Central, înfiinţat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profitând şi de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar, în urma înfrângerii suferite, în Primul Război Mondial, de Imperiul Austro-Ungar.

Guvernul lui Károlyi Mihály, format la 31 octombrie la Budapesta şi în care ministrul naţionalităţilor este democratul Jászi Oszkar, încearcă să intre în negocieri cu Consiliul Naţional Român Central. Negocierile sunt purtate la Arad, între 13-15 noiembrie, dar fără nici un rezultat. În acelaşi timp, guvernul maghiar semnează la 13 noiembrie armistiţiul de la Belgrad cu generalul Franchet d'Esperey, şeful armatei din Orient. Se fixează o linie de demarcaţie arbitrară între Ungaria şi Transilvania, care lăsa sub autoritatea Budapestei oraşe ca Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi regiuni istorice ca Banat (încredinţat administraţiei sârbeşti), Crişana, Maramureş.

Faptul îi pune în gardă pe români. Consiliul Naţional decide să convoace, la 18 noiembrie/1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria. Pentru această Adunare urmau a fi aleşi 600 de deputaţi pe bază de vot universal şi 628 reprezentanţi ai organizaţiilor şi societăţilor culturale. Participă la alegeri toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş. Într-o atmosferă de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, sunt aleşi câte 5 reprezentanţi de circumscripţie (în cadrul stabilit în 1910). Revendicările alegătorilor: unirea cu România, reformă agrară, vot universal.

Cei 1228 de deputaţi s-au reunit în sala Cazinoului din Alba Iulia, în timp ce în oraş circa 100.000 de oameni (după mărturiile din epocă) le aşteptau hotărârile. Erau reprezentate toate categoriile sociale şi ambele biserici. Participau şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor istorice româneşti.
Marea Unire
La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputaţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu.

Consiliul Dirigent s-a ținut la Sibiu, în sediul Comandamentului Armatei Imperiale Cezaro-Crăiești de la (clădirea de pe bd. Nicolae Bălcescu unde, acum, funcționează fast-food-ul Super Mamma).

Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de ratificare a unirii (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Legea (care poate fi consultată aici) stipulează, în unicul său articol de fond, că “Ținuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naționale de la Alba-Iulia (…) sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul României”. (Sursa: Institutul de Memorie Culturală, cimec.ro)

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

3 comentarii

eu

Acum 10 ani

ce-am fost si ce-am ajuns...intrebati-i pe ”shaormistii cu de toate” de la super mama ce sarbatorim in 1 decembrie...
Raspunde

SIBIAN

Acum 10 ani

SI NU NUMAI PE AIA.Pe multi cara nu mai au nici un sintamint despre patriotismPt ei asa cdva nu exista.Si uite as aincet incet ne von ezintegra.
Raspunde

SIBIAN

Acum 10 ani

SI NU NUMAI PE AIA.Pe multi cara nu mai au nici un sintamint despre patriotismPt ei asa cdva nu exista.Si uite as aincet incet ne von ezintegra.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus